Croaţia: Sărbătoarea aderării la UE – umbrită de dificultăţile economice

AFP

Criza economică şi măsurile de austeritate adoptate au slăbit considerabil guvernul croat de centru-stînga, aflat la putere de la sfîrşitul lui 2011. Social-democraţii riscă astfel să piardă, la al doilea tur de scrutin al alegerilor municipale de duminică, Zagrebul, pe care-l deţin din 2000.

În noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, focurile de artificii vor ilumina cerul Zagrebului şi al altor oraşe croate. Lideri din cele 27 de ţări membre ale UE şi din Balcani sînt invitaţi la o ceremonie somptuoasă pentru a celebra încheierea unui proces de aderare care a durat zece ani.

Aderarea la UE a fost obiectivul elitei politice croate încă de la proclamarea independenţei faţă de fosta Iugoslavie în 1991, dar politica naţionalistă a primului preşedinte al Croaţiei, Franjo Tudjman, decedat în 1999, condamnase ţara balcanică la izolare pe plan internaţional mai mulţi ani.

Croaţia şi-a depus oficial candidatura la aderare în 2003, pentru a începe negocierile de aderare doi ani mai tîrziu. Avînd în vedere turbulenţele prin care trece UE, unele ţări membre evocînd chiar ieşirea lor din organizaţie, succesul croat şi-a pierdut strălucirea. La referendumul privind aderarea la UE organizat în 2012, 66 % dintre persoane au votat în favoarea integrării, dar rata participării n-a fost decît de 43 %.

Croaţia va fi cea de-a doua dintre cele şase foste republici iugoslave care aderă la UE, după Slovenia în 2004. Aderarea sa la UE este percepută pe plan intern ca o ruptură cu Balcanii, regiune confruntată în anii “90 ai secolului trecut cu o serie de conflicte soldate cu peste 130.000 de morţi, dintre care 20.000 în Croaţia.

Dar lungile negocieri de aderare şi criza economică au redus de-a lungul anilor numărul de croaţi care susţin această integrare, în prezent uşor sub 50 %.

La presiunea Bruxellesului, Zagrebul a început o luptă împotriva corupţiei şi l-a condamnat pe fostul premier Ivo Sanader (2003-2009) în noiembrie 2012 la zece ani de închisoare pentru corupţie, dar numeroşi croaţi cred că flagelul este departe de a fi eradicat în această ţară săracă.

Axată pe turism pe litoralul său de la Marea Adriatică, economia croată n-a mai fost pe creştere economică din 2009. Anul trecut, PIB-ul s-a contractat cu 2,0 %, în timp ce rata şomajului este de 21 %.

Guvernul de la Zagreb speră că aderarea ţării la UE va atrage investitori şi contează pe un potenţial ajutor european de 11,7 miliarde de euro pînă în 2020 pentru a-şi redresa economia.

Această ţară cu 4,2 milioane de locuitori va adera la UE într-un moment în care organizaţia înregistrează o rată a şomajului de 10,9 %, cu nouă ţări membre care sînt în recesiune.