Creştere economică la începutul pandemiei

In primul trimestru al acestui an, economia României a înregistrat o creştere anuală de 2,4%, ţara noastră fiind, alături de Irlanda, statul din Uniunea Europeană cu cel mai semnificativ avans economic în perioada de debut a pandemiei, însă este de aşteptat ca aceste rezultate să fie eclipsate de declinul care a avut loc în lunile cu o activitate redusă.

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, din perspectiva utilizării Produsului Intern Brut (PIB), majorarea s-a datorat, în primul rând, creşterii cu 3,8% a cheltuielilor în gospodăriile populaţiei, ceea ce a condus la un avans al PIB cu 2,5%. Investiţiile au contribuit cu 0,9% la creşterea PIB, în timp ce exportul a continuat să aibă o contribuţie negativă, de minus 3,2%, din cauza creşterii importului cu 0,8% şi a reducerii exportului cu 5,5%.

Ramurile economice care au avut contribuţii importante sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, sectorul de transport şi depozitare şi activitatea din hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 21% din PIB, industria – cu 19,6%, impozitele nete pe produs – cu 8,1%, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, servicii administrative şi activităţi de servicii suport – cu 7,6%, informaţiile şi comunicaţiile – cu 7% şi construcţiile – cu 4%.

Deficitul comercial s-a majorat cu aproape 1 miliard de lei

În primele patru luni ale anului, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu aproape 974 milioane de lei comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2019, până la 6,089 miliarde de lei. În perioada menţionată, exporturile au fost 19,99 miliarde de euro, iar importurile s-au ridicat la 26,08 miliarde de euro. De remarcat că exporturile au scăzut cu 13,3%, iar importurile s-au redus cu 7,4% faţă de intervalul similar al anului anterior.

Doar în aprilie, deficitul comercial a fost de 1,63 miliarde de euro, ca urmare a realizării unor exporturi de 2,93 miliarde de euro şi a unor importuri de 4,56 miliarde de euro. Faţă de aprilie 2019, exporturile au scăzut cu 47%, iar importurile s-au diminuat cu 34%.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au avut maşinile şi echipamentele de transport (46,6% la export, 35,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export, 29,6% la import).
Aşa cum se întâmplă de mulţi ani, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a deţinut ponderea majoritară în comerţul internaţional al ţării noastre – 71,9% din total exporturi (14,37 miliarde de euro) şi 73% din total importuri (19,04 miliarde de euro). Valoarea schimburilor extracomunitare a fost de 5,62 miliarde de euro la export (28,1% din total) şi de 7,04 miliarde de euro la import (27% din total).

Avans economic de top european

În primul trimestru al anului, Irlanda şi România au avut cel mai important avans economic din Uniune comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Datele prezentate de Oficiul European pentru Statistică arată că, pe ansamblu, PIB-ul Uniunii a scăzut în ritm anual cu 2,6%, aceasta fiind cea mai drastică diminuare de la cea consemnată în trimestrul trei 2009. Comparativ cu trimestrul precedent, scăderea a fost de 3,2%.
Creşteri semnificative anuale ale PIB-ului au fost consemnate în Irlanda (cu 4,5%), România (cu 2,7%), Lituania şi Bulgaria (ambele cu câte 2,4%), la polul opus situându-se Italia (cu un declin de 5,4%), Franţa (cu minus 5%) şi Spania (cu minus 4,1%). Singurele creşteri trimestriale au avut loc în Irlanda (cu 1,2%), România şi Bulgaria (ambele cu câte 0,3%) şi Suedia (cu 0,1%), iar scăderi drastice au fost înregistrate în Franţa şi Italia (ambele cu câte 5,3%), Slovacia şi Spania (ambele cu câte 5,2%).

V.D.