Cordoş explică de ce e păgubos “segregaţionismul” de la UMF Tîrgu Mureş

Senatorul PSD de Cluj Alexandru Cordoş avertizează, prin intermediul unei declaraţii politice, că, în cazul în care actualul guvern va prefera vizavi de UMF Tîrgu Mureş înlocuirea criteriului „justei măsuri” cu acela al “segregaţionismului”, USL va depune moţiunea de cenzură, care, spune parlamentarul, de această dată are şanse mari de a trece.

Cordoş susţine că acceptarea solicitării privind învăţămîntul medical în limba maghiară la UMF Tîrgu Mureş ar fi foarte păguboasă, în special pentru abolvenţii unei asemenea facultăţi. „Pornind de la cîteva date statistice, se poate constata cît de paguboasă devine solicitarea segregaţionistă: populaţia totală a României  înregistrată la recensămîntul populaţiei din 2011 a fost de 20.254.866. Rezultatele provizorii ale recensămîntului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 000 persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensămînt de 1.238.000 persoane, reprezentînd 6,5% din populaţia stabilă a ţării. Luînd în considerare datele recensămîntului populaţiei din 2002, cînd au fost înregistraţi în România 1.431.807 etnici maghiari, reprezentînd 6,60% din populaţia ţării, se poate constata o scădere de 200.000 persoane.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%). De asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). Absolvenţii unei asemenea facultăţi vor putea practica meseria doar în colectivităţile maghiare. La recensămînt s-au declarat a fi maghiari 1.238.000 de cetăţeni. Cei 1 milion şi ceva de maghiari sînt concentraţi (majoritar) în cca.6 judeţe cu populaţie mică. O facultate produce, potrivit normelor didactice, minimum 80-100 de absolvenţi pe an. Dar, dacă sînt şcoliţi în maghiară, doar pentru comunităţile maghiare, atunci capacitatea de absorbţie a personalului medical calificat, cu importante costuri publice, este insuficientă.  În 10 ani minim 1.000 de doctori, formaţi doar în limba maghiară, vor trebui să se recalifice sau vor părăsi România.

Economic şi social, aceasta nu foloseşte nici românilor, nici ungurilor. În altă ordine de idei, faptul ca absolvenţii care emigrează pentru a-şi face meseria reduc maghiarimea transilvăneană – aflată şi aşa în scădere – din cei 1 milion şi ceva de unguri autentici, cam 60% sînt pensionari sau în pragul vîrstei a II-a – peste 35 de ani. Cine le va acorda asistenţa medicală necesară? ?i în ce limbă?”, argumentează parlamentarul social democrat.  Cordoş mai arată că, în opinia sa, un medic sau un inginer pregătit exclusiv în limba maghiară nu va fi în situaţia în care să-şi poată dezvolta o carieră în altă parte decît strict în cele cîteva enclave cu populaţie majoritar maghiară sau, eventual, în Ungaria.

C.P.