Contraste – Contraste – Contraste

18 noiembrie 2014 | Articol scris in REPORTAJ

Scabie la Suceag

Din surse locale am aflat că două adolescente, o bunică şi o preşcolară din localitatea Suceag, comuna Baciu, au fost diagnosticate cu scabie în prima decadă a lui noiembrie.

Pentru a detalia cîteva din manifestările şi tratamentul acestei afecţiuni, ce-şi are germenii şi în lipsa unei riguroase igiene personale, ne-am adresat doamnei medic primar Sanda Nemeş, de la care am reţinut următoarele atenţionări: Scabia este contagioasă, paraziţii se transmit altor persoane înainte şi după apariţia simptomelor alergice pe zonele corpului unde s-au fixat acarienii scabiei. Ea se transmite prin contact , dormitul în acelaşi pat, prin haine, lenjerie şi alte articole de uz casnic şi personal. Prezenţa ei este evidentă prin piele puriginoasă şi iritată, mai ales la copii, care poate avea şi aspectul unei erupţii cutanate ce poate duce, prin neglijare, la ulceraţii ale pielii.

Boala poate fi prevenită prin respectarea zilnică a regulilor de igienă personală, iar tratamentul, ambulatoriu, se face cu antiscabicide recomandate de medicii de familie, pediatrii şi dermatologi, iar toţi cei ce au avut contact interuman cu purtătorii sarcoptului scabiei, trebuie să consulte medicii şi să procedeze la dezinfecţia lenjeriei, hainelor şi a altor obiecte infectate.

Păcăleala premiilor…

Primim de la unul din respectabilii noştri cititori o depeşă în care ne descrie ţeapa care a luat-o în urma unei invitaţii făcute de S C ,, Products Team’’ din Bucureşti, care nu ştie prin ce mijloace i-a aflat adresa pentru a-l convoca la o prezentare de produse pentru bucătărie. Şi cum promovarea se desfăşura în spaţiul unui hotel de ţinută al Clujului, domnul Vladimir Pop a dat curs provocării. Şi, vorba proverbului: La pomul lăudat să nu te duci cu sacul…mare, şi această întîlnire a fost o farsă comercială ce discreditează atît firma cît şi producătorul european de ustensile destinate bucătăriei. Mai spune cititorul nostru, că vasele oferite au trecut prin adevărate cursuri de medicină pînă la regia prezentării, iar finalul anunţa premii consistente pentru participanţi. La spartul bîlciului au fost extrase doar trei premii, însă pentru a intra în posesia unuia, trebuia să achiziţionezi un set de vase în valoare de 8,5 milioane lei. Farsa premierii a provocat un adevărat scandal şi o ripostă jignitoare din partea celor ce ne-au confiscat o jumătate de zi bună de lucru, conchide păcălitul Vladimir Pop, care ne trimite şi talonul cu datele personale cerute de farsori ce vor să vîndă oale şi ulcele prin aceste tertipuri discutabile.

DSC01710Aici sînt banii dumneavoastră

Românul este dispus să facă haz şi de propriile-i păsuri. Deşi sînt generoşi în a-şi plăti taxele şi alte biruri pentru folosirea drumurilor, deşi multe din acestea sînt adevărate pericole pentru sănătatea mijloacelor de transport şi al proprietarilor acestora. Traseele Jucu-Sic, Ţaga-Buza, Fizeş-Sucutard, Mărişel- Fîntînele, sînt de mulţi ani potenţiale pericole publice, provocînd semnificative pierderi bugetare societăţilor şi familiilor nevoite să circule pe aceste drumuri ale judeţului nostru. Clujul are cele mai proaste drumuri, ne-a declarat recent întreprinzătorul Ioan Cenean, unul dintre cei care au călcat în lung şi în lat ţara şi o bună parte din Europa, adăugînd că lipsa întreţinerii, reparaţiile de mîntuială, cu reţete prost meşteşugite şi pe timp neprielnic, creează acest păgubitor şi nedorit perpetuum mobile pe o mare zonă a traficului rutier judeţean, unde se distrug cauciucuri, jenţi, sisteme de amortizare şi direcţii ale autovehiculelor, ca să nu mai vorbim de consumul de timp şi combustibil.

Cu toate aceste scumpe şi usturătoaDSC01714re frustrări, clujenii noştri nu-şi pierd simţul umorului, aducîndu-şi aminte de puzderia de panouri plantate la iniţiativa fostului ministru al transporturilor, Traian Băsescu, prin care ne atenţiona: ,, Aici sînt banii dumneavoastră’’. În replică, ei au aşezat o asemenea lozincă pe carosabilul celui mai prost drum judeţean, 109 C, în mijlocul satului Sîntioana din comuna Ţaga, lîngă una din sutele de gropi ce au trimis, poate, tot atîtea maşini în servisuri auto. Priviţi ghiduşenia ce nu-i sensibilizează cîtuşi de puţin pe drumarii nostrii.

Rubrică realizată de Dumitru VATAU

Contraste

1 martie 2013 | Articol scris in Fără categorie
Reabilitări la Buza

Comună mică, elevi puţini, dar cu o unitate de învăţămînt bine dotată şi atent gospodărită. Cam acestea sînt concluziile desprinse în scurtul dialog avut cu primarul comunei, Czeger Ştefan, în cursul zilei de ieri, cînd am vrut să aflăm în ce stadiu se află proiectul european pe Măsura 322, a cărui finanţare a fost semnată în 7 iunie 2010, avînd ca obiective modernizări de străzi,renovarea primăriei, înfiinţarea unui centru de îngrijire a bătrînilor şi achiziţionarea unui buldoexcavator pentru întreţinerea drumurilor, decolmatării văilor şi şanţurilor, alte lucrări de interes gospodăresc necesare în perimetrul localităţii.

Din păcate, din cauza birocraţiei româneşti, proiectul încă nu a primit undă verde după aproape trei ani de plimbări pe drumurile Clujului şi Sătmarului. În schimb, ne spune primarul, s-au finalizat alte lucrări importante, care au depins de administraţia locală, nominalizînd aici construirea şi amenajarea a 90 de podeţe în Buza şi Rotunda, renovarea clădirii vechii şcoli, ale cărei ziduri au peste 100 de ani, acelaşi proces de reabilitare cunoscîndu-l alte două locaţii, respectiv, remiza PSI şi dispensarul uman.

Localul şcolii, unde învaţă elevi în limba română şi maghiară, a fost complet revigorat şi izolat termic, introducîndu-se apă din sursă locală. Localul PSI, care era o…şandrama, a fost înălţat,acoperit, branşat la reţeaua electrică, devenind utilizabil pentru situaţii de urgenţă.

La dispensar, medicul de familie are condiţii să-şi consulte şi chiar să-şi trateze pacienţii. Aici a fost rostuit spaţiul pentru sediul unei farmacii, care funcţionează, şi locuinţa pentru medicul de familie, care nu mai face naveta din Cluj-Napoca.

Biblioteci părăsite

Este inutil să reamintim care este rostul bibliotecii în localităţile rurale, acolo unde nici căminele culturale nu prea sînt încălzite iarna, iar apetitul cultural a intrat într-o amorţeală penibilă, de cînd bîjbîim pe înceţoşatele căi ale păguboasei tranziţii. Accesul la carte este cumpănitor cînd trebuie să umblăm la…portofel, dar încă gratuit cînd deschidem uşile bibliotecilor. Şi cît de divers şi valoros este acest univers al cărţilor, acest tezaur de cultură naţională şi universală, pe care doar selectiv poţi să-l parcurgi ori cît de lungă poate fi viaţa unui om. Bibliotecile trebuie să fie un profitabil focar de cultură, locul ambiental unde se fac prezentări şi recenzii de cărţi, şezători literare, întîlniri cu autori, concursuri tematice, simpozioane, dar mai ales lectură şi împrumut de carte. Dascălul, preotul şi bibliotecarul au fost, sînt şi rămîn piloni ai culturii.

În timp ce multe biblioteci comunale au fost supuse programelor de modernizare şi dotare cu aparatură audio şi video , la Bobîlna, Panticeu şi Palatca aceste unităţi de cultură, în care sînt depozitate zeci de mii de volume de beletristică,literatură şcolară,istorie, agricultură, filozofie şi literatură universală, necesare lecturii elevilor şi localnicilor,sînt închise de ani de zile .La Bobîlna, s-a pus lacătul de aproape patru ani. (mulţi cititori împrumută cărţi de la Recea Cristur), la Panticeu de doi, iar la Palatca acum patru ani erau pînze de păienjeni pe uşa de intrare, iar în interior citeau, pardon, rodeau în veselie şoarecii, iar mirosul era insuportabil. Şi, cum bibliotecile sînt bugetate de primării, conducerile acestora spun că nu au ce face atîta timp cînd trebuie să plece şapte ca să poată angaja unul în organigramă. Dacă mă gîndesc bine, sublinia primarul Bobîlnei, Augustin Mureşan, dacă aştept să plece şapte angajaţi, rămînem doar 2-3 în Primărie şi punem zăvoare şi pe alte servicii.

Domnule Ponta, domnule ministru al culturii, locuitorii acestor comune, în special tinerii, vor şi ei acces la carte, la biblioteci, că la crîşme uşile sînt permanent deschise…

Premiu pentru elevii din Ţaga Sc Taga 2

Cei trei „R” nu au dispărut (recuperare, refolosire, reciclare), ba, mai mult, şcolile cultivă interesul elevilor mai ales pe componenta recuperare. Datorită faptului că principala materie primă pentru obţinerea hîrtiei este lemnul, iar pădurile sînt decimate fără precedent în România, Şcoala gimnazială Ţaga s-a înscris în programul naţional „Şcoala pentru o Românie Verde” colectînd pînă acum peste trei tone de hîrtie, din care aproape jumătate au predat-o unităţilor ce o valorifică. În urma acestui bilanţ, urmărit de minister, unitatea de învăţămînt din Ţaga, ne-a informat prof. Liliana Mîrza,directoarea şcolii, a primit locul 1 pentru ce-a mai mare cantitate de hîrtie predată de elevi în luna noiembrie 2012 şi un premiu de 600 euro. Cu banii încasaţi pe hîrtie şi premiu, se va organiza o excursie de două zile pe traseul Ţaga-Băile Felix, vizitîndu-se Muzeul de istorie Cluj, Muzeul zoologic, Grădina botanică, Muzeul etnografic, Casa memorială „Octavian Goga” şi cunoscuta staţiune bihoreană, unde elevii se vor zbengui în bazinele termale.

Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie

    Nu exista articole asemanatoare