Contaţi pe Transilvania!

Evening Standard

Transilvania, o regiune care evocă imaginea unor castele gotice sub clar de lună şi a unor sate pierdute în timp, a fost învăluită în mister timp de secole, însă vizitele Prinţului Charles în regiune şi recenta sa dezvăluire că se trage din Vlad Ţepeş au catapultat Transilvania oarecum pe neaşteptate în centrul atenţiei.

Charles vizitează, de fapt, satele săseşti din Transilvania de mai mulţi ani, este patronul a două organizaţii de caritate locale şi deţine mai multe proprietăţi aici – aşa că locul este clar aproape de inima sa.

Sighişoara este o cetate medievală fermecătoare şi frumos conservată. Este unul dintre puţinele oraşe fortificate încă locuite, iar centrul său figurează pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. În pofida tuturor acestor lucruri, principala sa pretenţie la faimă vine din faptul că oraşul este locul de naştere al “adevăratului Dracula”, domnitorul român Vlad Ţepeş.

Pe o stradă pietruită, cu clădiri viu colorate, se află casa unde Vlad s-a născut şi a petrecut primii ani. Astăzi, clădirea, vopsită vesel în galben, găzduieşte “Casa Dracula” – un restaurant unde puteţi degusta creier pane şi alte delicii culinare curioase.

Oraşul este atît de liniştit, încît te simţi în perfectă siguranţă ca să meargi singur prin el şi după căderea nopţii. Aşa se face că noaptea tîrziu am dat peste o echipă de filmare în faţa bisericii locale, care filma pentru viitorul film al lui Harvey Keitel, “Ipu: Convicted to Live”, în care joacă Gérard Depardieu.

Din Sighişoara se ia un tren spre Braşov şi de acolo se ajunge la Castelul Bran – considerat casa personajului lui Stoker, “Dracula” – situat în vîrful unei stînci abrupte, pe fundalul dramatic al unor Munţi Carpaţi dens împăduriţi.

Castelul Bran nu este în niciun caz singura atracţie semnificativă din zonă. Lîngă poalele Carpaţilor se află Sibiu, oraş care a fost numit capitală culturală europeană în 2007, alături de Luxemburg, datorită amestecul său unic de influenţe româneşti, săseşti şi maghiare.

Istoria Sibiului a fost bine păstrată de către rezidenţii săi, care îşi celebrează cu mîndrie patrimoniul bogat. Este o plăcere să te plimbi prin oraş, să vezi fortificaţiile medievale şi turnurile de apărare din secolul al XV-lea, dar şi ferestrele tipice din Transilvania în formă de “pleoapă”, care evocă prezenţa lui Dumnezeu.

Comunităţile rurale încă dependente de fîntînile comune, animalele de fermă care domină drumurile neasfaltate ale satelor, preparatele tradiţionale pe bază de porc şi mămăligă şi ţuica de casă puternică oferită de localnici – acest mod simplu de viaţă, această mîndrie clară faţă de moştenirea lor şi oamenii calzi şi sincer prietenoşi sînt aspectele ce captează esenţa adevărată a Transilvaniei de astăzi.