Clujenii sînt aşteptaţi duminică la urne să-şi aleagă parlamentarii

În judeţul Cluj, sînt aşteptaţi duminică la urne 597.538 cetăţeni cu drept de vot pentru a desemna reprezentanţii în Camera Deputaţilor şi Senat. Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Evidenţă a Populaţiei Cluj, faţă de alegerile locale din iunie, pentru scrutinul de duminică, pe listele electorale figurează mai puţin cu aproape 10 mii de clujeni. La nivelul judeţului au fost organizate 652 de secţii de votare. În municipiul Cluj-Napoca figurează 271762 de cetăţeni cu drept de vot, în scădere faţă de alegerile locale, cînd în liste au fost înscrise 274.080 persoane cu drept de vot, la care se mai adăugau 2.144 persoane din Uniunea Europeană cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca. Clujenii cu drept de vot îşi vor exercita dreptul electoral în cadrul celor 181 de secţii de votare. În vederea pregătirii alegerilor pentru Camera Depuţatilor şi la Senat s-au stabilit arondările străzilor la secţiile de votare pe criteriul locuitorilor şi nu al alegătorilor. Conform prevederilor legale în vigoare, în localităţile cu o populaţie de peste 1.500 de locuitori se amenajează cîte o secţie de votare la 1.000 – 2.000 de locuitori.

Astfel, 79 de străzi din Cluj-Napoca au fost rearondate celor 181 de secţii de votare. Potrivit Biroului Electoral Judeţean, secţiile de votare pentru locale vor fi deschise la ora 7,00, alegerile urmînd să se desfăşoare pînă la ora 21,00. Pentru ca alegătorii din judeţul Cluj să-şi poată exercita votul, au fost tipărite 1.314.586 de buletine de vot şi 573.360 autocolante.

USL: Emil Boc boicotează alegerile prin dezinformare
Modul în care Primăria Cluj-Napoca a reorganizat secţiile de votare a fost însă contestat de USL. Liderul PSD, Remus Lăpuşan, l-a acuzat pe primarul Emil Boc de boicotarea alegerilor, după ce municipalitatea le-a trimis clujenilor scrisori în care li se spunea la ce secţie pot vota, însă datele erau greşite. „Emil Boc continuă campania de boicotare a scrutinului electoral, începută la referendumul din vară. Am primit o scrisoare de la primărie prin care sînt informat că trebuie să votez la secţia de votare nr. 46 situată pe strada Cîmpului, cînd de fapt ar trebui să votez la secţia 24, din incinta Liceului Teoretic “Eugen Pora” a declarat Remus Lăpuşan, preşedintele PSD Cluj.

La Cluj, au intrat în competiţie două alianţe politice, cinci partide şi un candidat independent. Potrivit BEJ, pentru toate cele 14 colegii uninominale, zece pentru Camera Deputaţilor şi patru pentru Senat, doar cinci formaţiuni politice au depus dosare cu candidaţi, două dintre formaţiuni avînd candidaţi doar pentru o parte dintre colegii. Cele cinci formaţiuni politice cu candidaţi în toate colegiile sînt Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Alianţa România Dreaptă (ARD), Uniunea Social Liberală (USL), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) şi Partidul România Mare(PRM).  De asemenea, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi-a depus candidaturi pentru şapte colegii de la Camera Deputaţilor din cele zece şi pentru toate cele patru de la Senat, în timp ce Partidul Ecologist Român (PER) şi-a depus o singură candidatură, în Colegiul nr. 5 pentru Camera Deputaţilor.

Clujeanul care a intrat independent în cursa electorală este Liviu Alexa. Acesta candidează în Colegiul 1, Camera Deputaţilor.

Pe 9 decembrie pot vota cetăţenii români care au împlinit vîrsta de 18 ani, pînă în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărîre judecătorească definitivă. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru Senat. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, potrivit prevederilor legale. Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul, pe baza actului de identitate – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate; în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate; în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşaportul simplu sau în cazul statelor membre ale Uniunii Europene şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate; în cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
C. PURIŞ