Centura blestemată

Surpările care au avut loc recent la centura de ocolire Vîlcele-Apahida şi care au determinat ruperea unor ziduri de susţinere au pus în discuţie calitatea lucrărilor la acest proiect de infrastructură raportat la costurile de pînă cum. Statul român a plătit pînă în prezent peste 117,5 milioane euro pentru acest proiect şi mai trebuie să deconteze lucrări de  aproximativ 40 milioane euro. Cu toate acestea, nu se ştie dacă aceşti bani vor ajunge pentru finalizarea întregului tronson.

Proiectul „Varianta de ocolire Cluj Est” a stîrnit multe controverse încă din faza în care s-a aflat doar la nivel de idee. Preşedinte al Consiliului Judeţean la acea vreme, actualul senator Marius Nicoară a propus pentru ocolirea municipiului Cluj-Napoca un traseu care, spunea el, ar fi dus la un proiect ce costa 30 milioane de euro şi mai uşor de executat. Nu a fost să fie aşa cum a dorit Nicoară, pentru că la acea vreme Ministerul Transporturilor aparţinea PDL. Aşa că ministrul de resort Ioan Dobre a impus actualul traseu, cunoscut drept “varianta Boc”. „Principalul avantaj al acesteia este evitarea dealului Feleacu. Varianta prezintă caracteristici geometrice net superioare drumului existent, prin pante longitudinale ce nu depăşesc 7%, iar curbele în plan sînt proiectate la viteza de 80km/h, cu raze cuprinse între 250 m şi 3000 m. Traseul ocoleşte în mare parte intravilanul localităţilor, trece prin apropierea Vămii Cluj şi a zonei industriale Sînnicoara, asigurînd o relaţie directă a traficului greu spre aceste locaţii. În privinţa lungimii, varianta Est L= 24,6 km, este cu 3 km mai scurtă decît traseul existent pe dealul Feleacu – străzile din municipiul Cluj-Napoca – Sînnicoara – Apahida L= 27,6 km”, se argumenta prin nota de fundamentare oportunitatea alegerii acestui traseu.

Investiţia a fost aprobată prin HG 506/2006, ale cărei anexe au devenit secrete de stat între timp. Documentul arată că au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Varianta de Ocolire Cluj Est”, prevăzuţi în anexă. “Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii”, se preciza în Monitorul Oficial.

Din informaţiile puse recent la dispoziţia presei de directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ion Pantelimon, reiese că, prin HG 506/2006, costurile la centura Vîlcele – Apahida erau estimate la 58,1 milioane euro. Cum socoteala de la guvern nu e aceeaşi cu cea din teren, în 2009, din caza problemelor care au apărut în timpul lucrărilor, a fost nevoie de reevaluarea proiectului şi alocarea de noi fonduri.

Astfel, în luna iunie 2009, executivul a majorat suma prevăzută în HG 506/2006, tot printr-o hotărîre de guvern. În documentul cu numărul 773, din 24 iunie 2009, se arăta că anexa aprobată în 2006 prin HG 506)2006 a fost înlocuită cu o alta. În nota de fundamentare a noii hotărîri de guvern se explica faptul că s-a impus majorarea sumei din cauza fenomenului de alunecare, care s-a extins foarte mult, şi a reţelei hidrografice dense, care a impus numeroase lucrări de artă.

„Sectorul de drum studiat se găseşte din punct de vedere geografic în Cîmpia Transilvaniei, care se întinde la est de Someş, şi parţial în piemontul Munţilor Gilăului, căruia îi aparţine Creasta Dealului Feleacului. Aparent este o regiune cu dealuri domoale, care depăşesc  totuşi înălţimi de 700 metri în creasta Feleacului, care se prelungeşte dinspre Munţii Gilău. Lacurile naturale sînt rare. Versanţii sînt adesea afectaţi de pierderi de stabilitate, alunecări sau chiar prăbuşiri.  Există porţiuni unde fenomenul de alunecare s-a extins foarte mult pe versant, generînd zonele de holumburi sau dîmburi, respectiv succesiuni de alunecări. Zona cea mai afectată este în zona plasată la nord de localitatea Feleac. Reţeaua hidrografică din zonă este drenată de Someşul Mic, prin afluenţi, din care mai importanţi sînt Valea Murătorii şi Valea Zăpodie pe malul drept, şi Valea Caldă pe malul stîng. Astfel, reţeaua hidrografică secundară (pîraie şi torenţi) este destul de densă, impunînd numeroase lucrări de artă, şi consolidări”, justificau oficialii CNADNR noua majorare de fonduri.

În acelaşi document se mai arăta că valoarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului, în preţuri 30 aprilie 2008, sînt de 658.282 mii lei, ceea ce în euro înseamnă 160 de milioane. Din această sumă, o mare parte au fost prevăzuţi pentru lucrările de consolidare a terenului în zona în care s-au înregistrat alunecări. Astfel, potrivit situaţiei financiare întocmită de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, pentru astfel de lucrări au fost stabiliţi 153 milioane lei (37,4 milioane euro). Pînă acum, însă, din această sumă s-au plătit pentru lucrările de consolidare 77,078 milioane lei, restul urmînd să fie alocaţi la finalizarea construcţiilor. Firma care a încasat aceşti bani este Nemzetközi Vegyepszér Zartkoruen Mukodo Részvenytársaság din Budapesta, cea care a primit contractul pentru executarea parapeţilor şi a pilonilor de susţinere. Problema este, însă, că nu se ştie dacă această firmă va putea să-şi onoreze pînă la capăt obligaţiile contractuale, deoarece se pare că aceasta a intrat în procedura de insolvenţă. Aşa că e posibil ca beneficiarul să fie nevoit să găsească o altă firmă pentru continuarea lucrărilor, ceea ce va însemna alţi bani şi alt scandal.

Deputatul Mircia Giurgiu susţine că, în contextul actual, va solicita ministrului Anca Boagiu să trimită în inspecţie Corpul de Control al ministrului Transporturilor, pentru sancţionarea persoanelor responsabile de surpările apărute la Centura Apahida – Vîlcele. “Am prezentat încă de anul trecut foate multe probleme legate de Centură, inclusiv preţul final. De joi, cînd au apărut primele semne pe carosabil, de fiecare dată cînd trec pe acolo, apare o defecţiune în plus. Tot mereu se fisurează ceva. În condiţiile în care a costat atîţia bani, a durat atîta construcţia şi ni s-au dat atîtea asigurări din partea tuturor factorilor de decizie, considerăm că nu este normal ceea ce se întîmplă acolo. În total, costurile cu realizarea Centurii se ridică la 658 milioane de lei şi există riscul ca, o dată cu venirea primăverii, să se producă şi mai mari dezastre acolo”, a declarat deputatul clujean. El a arătat că cineva trebuie să răspundă pentru proasta calitate a lucrărilor.

C.P.