Breivik – nebunia salvatoare

La Razon

Anders Breivik nu poate fi considerat responsabil din punct de vedere penal şi nici să fie trimis la închisoare. Potrivit raportului medical prezentat de Tribunalul din Oslo, extremistul norvegian nu era în deplinătatea facultăţilor mintale şi suferea de “schizofrenie paranoică”, la 22 iulie, cînd a comis atentatele din Oslo şi Utoya, soldate cu moartea a 77 de persoane.

Teroristul, care se confruntă cu o pedeapsă de maximum 21 de ani de închisoare, va fi internat pe viaţă într-o instituţie psihiatrică, avînd în vedere că reprezintă un pericol pentru societate. Raportul arată că Breivik “a dezvoltat o schizofrenie paranoică o lungă perioadă de timp, care l-a transformat în persoana care este în prezent”, a explicat presei Svein Holden, unul din procurorii cazului. Potrivit procuroarei Inga Bejer Engh, “dacă concluzia finală este că Breivik suferă de demenţă, vom cere tribunalului să fie supus pe viaţă unui tratament psihiatric forţat”.

Totuşi, Engh a explicat că procesul va începe cum era prevăzut la 16 aprilie, “avînd în vederea că membrii tribunalului vor decide dacă a comis sau nu faptele”. Extremistul trăieşte într-un univers plin de delir şi de grandoare. El se consideră “cavalerul perfect după cel de-al Doilea R[zboi Mondial” şi crede că organizaţia sa, Cavalerii Templieri, va asuma puterea în Europa. Anchetatorii nu au găsit indicii că o asemenea organizaţie ar exista şi spun că Breivik ar fi complotat şi ar fi dus la îndeplinire singur atacurile.

Cu o meticulozitate rece el a pregătit timp de ani atentate, pînă atunci de neînchipuit, în paşnica şi toleranta Norvegie. În acea fatidică zi de 22 iulie, el a plasat o bombă în faţa clădirii guvernului din centrul Oslo care a provocat moartea a opt persoane şi numeroase pagube materiale. Apoi şi-a continuat drumul spre insula din apropiere, Utoya, unde a împuşcat mortal 69 de adolescenţi care participau la Conferinţa de vară a tineretului laburist. Raportul urmează să fie aprobat de Comisia medico-legală, deşi nu aceasta va analiza concluziile.

Procuratura poate, în principiu, să urmeze recomandările textului, sau să ceară altul nou, deşi nu este un lucru obişnuit în justiţia norvegiană. Torgeir HusbyHusby, unul din psihiatrii care au redactat textul, semnalează că a fost o muncă “amplă şi dificilă”, dar a precizat că nu s-a îndoit “niciodată” de concluzia acestuia.