Bate oare Washingtonul toba războiului împotriva Siriei?

Xinhua

Frenezia intervenţiei militare a început să fie agitată după ce rebelii sirieni au acuzat trupele guvernamentale miercurea trecută de utilizare a gazelor chimice într-un atac asupra cartierului al-Ghouta din estul Damascului. Damascul a negat aceste acuzaţii, spunînd că incidentul este fabricat de rebelii susţinuţi de Occident, dornici de o intervenţie militară ce ar putea răsturna administraţia preşedintelui Bashar al-Assad.

Incidentul a coincis de asemenea cu apariţia echipei ONU de investigaţie a armelor chimice, sosită în Siria pentru a găsi dovezile unor acuzaţii anterioare ale guvernului că arme chimice au fost folosite în oraşul Khan al-Assal din nord şi în alte două locaţii nedivulgate.

Washingtonul a avertizat recent că orice utilizare a armelor chimice în Siria ar însemna trecerea peste o “linie roşie” ce ar putea declanşa acţiuni care ar include folosirea forţei.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a ordonat agenţiilor de informaţii americane “să obţină urgent dovezi” asupra acestor acuzaţii şi deplasarea unor nave de război lîngă apele siriene.

Între timp, duminică, ministrul american al apărării Chuck Hagel a declarat că “vom continua să evaluăm situaţia astfel încît preşedintele să poată lua o decizie informată cu privire la modul de a răspunde la această utilizare de arme chimice fără discernămînt”.

Washingtonul a insistat ca guvernul sirian să permită echipei de anchetă a ONU să intre în al-Ghouta pentru a verifica acuzaţiile rebelilor. La rîndul ei, Siria a răspuns pozitiv duminică, declarînd că a încheiat un acord cu ONU pentru a permite echipei să intre în această suburbie agitată.

Potrivit observatorilor, poziţia SUA a stîrnit o anumită confuzie, deoarece oscilează între apeluri la război şi abordări diplomatice, subliniind dezbinarea între oficialii americani cu privire la lansarea unui război.

“Dacă Statele Unite ar intra şi ataca o altă ţară fără un mandat ONU şi fără dovezi clare ce pot fi prezentate, atunci există probleme în ceea ce priveşte susţinerea acordată de dreptul internaţional şi dacă avem o coaliţie care să funcţioneze”, a declarat Obama într-un interviu televizat vineri.

Pe de altă parte, experţi politici sirieni, subliniind în acelaşi timp că ameninţările SUA ar trebui luate întotdeauna în serios, presupun că această acţiune este mai puţin probabilă să se întîmple, cel puţin pentru moment, întrucît Washingtonul nu ar fi în măsură să se descurce cu consecinţele unei astfel de măsuri ce ar putea declanşa haosul în întreaga regiune.

Una dintre principalele diferenţe dintre Siria şi Irak, afirmă observatorii, este că Siria are mulţi aliaţi regionali şi internaţionali puternici, ca Rusia şi Iranul, care nu ar permite ca ea să devină un tort uşor de obţinut de Washington, aşa cum a fost Irakul în războiul din 2003.

La rîndul său, Bassam Abdullah, şeful unui centru de cercetare politică, a declarat pentru Xinhua că unul dintre cele mai importante motive că el nu se aşteaptă la o intervenţie militară a SUA este “lipsa de sprijin public pentru o astfel de intervenţie în Statele Unite”. “Doar nouă la sută din opinia publică în Statele Unite susţine intervenţia militară în Siria”, a spus el, adăugînd că fără un sprijin public, Obama se va gîndi de două ori înainte de a lua o astfel de decizie.