Autostrada Transilvania taie un monument propus la UNESCO

Autostrada Transilvania va afecta iremediabil un monument propus pentru a fi inclus pe lista UNESCO. Este vorba de castrul roman de la Sutor, obiectiv aflat la graniţa judeţului Cluj cu Sălajul, în apropiere de localitatea Topa Mică. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat în februarie 2019 că a transmis spre Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentațiile în vederea scoaterii la licitaţie a trei sectoare din Autostrada Transilvania. Este vorba de secţiunile 3 B1 Mihăieşti-Zimbor, 3 B2 Zimbor- Poarta şi 3 B5 Nușfalău – Suplacu de Barcău. Subsecțiunea 3B1 se desfășoară pe teritoriile județelor Cluj și Sălaj și traversează unităţile teritorial administrative Sînpaul (km 0+000 – km 0+920), județul Cluj și Zimbor (km 0 + 920 – km 13+260), județul Sălaj.
Construcţia de 13,26 km a subsecțiunii 3B1Mihăiești – Zimbor a Autostrăzii Transilvania va traversa ruinele castrului roman şi a aşezării civile antice de la Sutor, afectând integritatea acestora, susţin arheologii. Specialiştii spun că pentru a salva acest obiectiv extrem de important există o singură soluţie: devierea tronsonului de autostradă în zona Sutor cu aproximativ 100 de metri. Surse din rândul arheologilor clujeni spun că varianta descărcării arheologice în acest caz este exclusă deoarece acest sit trebuie obligatoriu conservat întrucât se numără printre obiectivele ce alcătuiesc vechea graniţă a Imperiului Roman şi care urmează să fie înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Înscrierea frontierei romane din diferitele ţări europene (Marea Britanie, Olanda, Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria) pe care le străbate a fost un obiectiv comun, fiind desemnat în lista UNESCO, în 2005, un monument trans-naţional denumit Frontiers of the Roman Empire (FRE). Ca parte integrantă a sistemului general defensiv al Imperiului Roman, limesul dacic are o valoare culturală extraordinară. Sectorul de limes al Daciei este cel mai lung din Europa, însumând peste 1000 km, fiind totodată şi cel mai complex. Frontiera Dunării (Ripa Danuvii) are pe teritoriul României cel mai mare interval cronologic de utilizare din întregul Limes roman din Europa, fiind în acelaşi timp şi cel mai lung sector de pe cursul fluviului care traversează teritoriul unui stat – 1,075 km, din care aproximativ 700 km sunt sectoare comune cu Bulgaria şi Serbia.
În 2014, Ministerul Culturii a iniţiat Programul naţional LIMES prin care se urmăreşte documentarea monumentelor care compun graniţa romană de pe teritoriul României. Finanţarea propriu-zisă a acestui program de către ministerul amintit a început în anul 2016. Programul de inventariere a monumentelor din cadrul graniţelor romane situate pe teritoriul României presupune mai multe etape, având totodată un plan complex de activităţi planificate pentru 5 ani. În judeţul Cluj există porţiuni de Limes care fac parte din obiectivele Programului în localităţile Chiuieşti (Dealul Crucii, Dealul lui Mihai), Căşeiu (castrul roman), Poieni (Dealul Bonciului, Rambusoi, Dosul Marcului, Horhiş, Cetatea), Vânători (Cornul Vlaşinului, Grebăn, Poic), Hodişu (Cornul Sonului), Gilău (castrul roman), Turda (castrul roman), Bologa (castrul roman) şi Sutor(castru militar, terme, cimitir, aşezare civilă).
Precizăm că la Sutor nu ar fi primul caz din România în care un proiect de infrastructură de transport trece peste un monument important. O situaţie similară s-a înregistrat în localitatea hunedoreană Micia, unde magistrala feroviară de mare viteză Simeria – Gurasada a fost proiectată peste ruinele aşezării romane de aici.

Cosmin PURIŞ