Aurul devine „noua monedă de rezervă”

Marile bănci centrale, din SUA şi pînă în Europa, investesc agresiv în aur, care devine în mod evident „noua monedă de rezervă” la nivel mondial.

Potrivit unui studiu realizat de portalul de informaţii financiare 24/7 Wall Street, investiţiile în aur au adus în trimestul al treilea din 2012 un randament de 11,1%, iare preţul aurului a crescut în primele 9 luni din acest an cu 16%, faţă de aceeaşi perioadă din 2011.

O analiză a primilor 10 mari deţinători de aur relevă că, în mod surprinzător, aceştia nu coincid cu cele mai mari 10 economii ale lumii. Astfel, două ţări relativ mici, Elveţia şi Olanda, au rezerve importante de aur, ocupînd poziţiile 6 şi 9 în clasament, chiar dacă PIB-urile lor se află abia pe locurile 19, respectiv 17 în lume.

Marea Britanie, cu un PIB de 2.430 miliarde de dolari, este a şaptea mare economie a lumii, dar în funcţie de deţinerile de aur se află abia pe locul 17, reprezentînd numai 15,9% din totalul rezervelor sale externe. O altă excepţie este reprezentată de Brazilia, care este pe locul 6 în lume, cu un PIB de 2.500 de miliarde de dolari, dar deţine numai 33,6 tone de aur, respectiv 0,5% din rezervele sale externe, ocupînd locul 52 în rîndul deţinătorilor de aur. FMI este al treilea mare deţinător de aur în lume, cu 2.814 tone, iar Banca Centrală Europeană se află în urma Indiei, pe locul 11, cu 502 tone, reprezentînd 32,3% din rezervele sale.

Statele Unite, prima economie a lumii cu un PIB de 15.000 de miliarde de dolari, au cele mai mari rezerve de aur, 8.133 de tone, urmate la mare distanţă de Germania, a patra mare economie, cu 3.395 tone de aur. Italia, a opta economie mondială, este al treilea mare deţinător de aur, cu 2.451 tone, urmată de Franţa, a cincea mare economie, cu 2.435 tone aur. China ocupă abia poziţia a cincea în clasamentul deţinătorilor de aur, cu 1.054 tone, chiar dacă este a doua mare economie mondială, cu un PIB de 7.300 miliarde de dolari. Topul primilor 10 mari deţinători în aur este completat în ordine de Elveţia, Rusia, Japonia, Olanda şi India.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, acest metal nu mai este doar un scut faţă de inflaţie, dar şi un element major de protecţie în cursa mondială de devalorizare a monedelor, chiar dacă preţurile de consum sunt relativ stabile.