ASTRA – 150

    Acum 150 de ani, în adunarea generală de la Sibiu, din 23 octombrie)4 noiembrie, apărea pe firmamentul culturii româneşti din Transilvania cea mai veche şi cea mai longevivă societate cu caracter cultral a românilor transilvăneni aflaţi sub ocupaţie străină, care a adunat sub acelaşi drapel năzuinţele lor de libertate, de unitate şi de propăşire culturală şi naţională. Pentru crearea ei şi-au dat mîna toţi factorii politici şi ecleziastici locali, tot ce a avut mai bun intelighenţia românească din Transilvania, dincolo de interese individuale sau de grup, dincolo de inerentele rivalităţi de ordin confesional, românii de aici simţind nevoia unor acţiuni concertate pentru unitate şi progres. Noua asociaţie a primit numele de „Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român” (prescurtat Astra) şi a activat din 1861 pînă în 1950, într-o primă etapă, fiind reînfinţată după 1990 spre a servi dezideratelor culturale actuale, cînd se manifestă, prin despărţăminte care acoperă întreg teritoriul geografic al ţării, cu rezultate dintre cele mai concludente. În vremea cînd a fost înfiinţată, ea a avut un rol major şi complex, fiind îndrituită să-i reprezinte pe români în toate manifestările lor, ea ţinînd loc atît de academie, cît  şi de „parlament politic” neoficial, fiind, de fapt, cartea de vizită cea mai onorabilă a românilor transilvăneni.  Amintim că primul ei preşedinte a fost marele mitropolit Andrei Şaguna, iar primul ei vicepreşedinte, părintele filologiei româneşti, Timotei Cipariu, care au ştiut să adune în jurul lor pe cei mai importanţi şi mai devotaţi patrioţi, angrenaţi într-un vast proces de culturalizare a poporului de la sate şi oraşe: editarea de cărţi de toate felurile în aşa-zisa „Bibliotecă poporală”, înfiinţarea şi consolidarea şcolilor româneşti şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie, crearea de biblioteci în fiecare comună, institute de perfecţionare profesională, ajutorarea tinerilor înzestraţi cu burse de studii universitare, stimularea culegerii de folclor, a artei broderiei şi ţesutului casnic, încurajarea respectului pentru portul popular şi pentru valorile tradiţionale ale satului, organizarea de şezători, de coruri şi ansambluri de dansuri populare, a teatrului de diletanţi, grija pentru sănătatea fizică a organismului social prin introducerea educaţiei fizice la nivelul grădiniţelor şi a şcolilor de orice fel, a emanicpării materiale şi spirituale a locuitorilor de la sate şi oraşe. Printre propunerile membrilor Asociaţiunii au figurat: întocmirea unui dicţionar al limbii române, colectarea cărţilor vechi, alcătuirea unui repertoriu al familiilor nobile româneşti, înfiinţarea unor catedre de estetică, adunarea toponimiei şi cuvintelor dialectale, organizarea periodică de expoziţii şi de muzee stabile, de case naţionale, alcătuirea unei enciclopedii româneşti, stimularea presei naţionale, a învăţămîntului elementar şi superior,  a şcolilor civile de fete, a şcolilor ţărăneşti şi a celor de alfabetizare, stimularea unor fundaţii pentru sprijinul tineretului universitar etc. etc. Între aceste fundaţii este cunoscută fundaţiunea „Ioan Petran” de la Cluj, devenită cămin studenţesc pentru bursierii ei, aşa cum mai tîrziu, Iuliu Haţieganu va deveni „Tribunul şoimilor” şi organizatorul marilor întreceri şi spectacole sportive pentru educarea fizică a copiilor şi studenţilor. Între marile ei realizări se situează Biblioteca Asociaţiunii de la Sibiu şi Muzeul Astrei de la Sibiu, dar şi realizarea celei dintîi Enciclopedii româneşti, cea a lui Cornel Diaconovici, în trei volume, între 1898-1904, cuprinzînd 37.622 de articole, realizate de 209 colaboratori din ţară şi din străinătate. Fiecare nouă personalitate care a fost propulsată în postura de preşedinte al Asociaţiunii a adus ceva nou, a îmbogăţit cu gîndirea şi energia sa patrimoniul de idei al Astrei, a reprezentat o nouă treaptă de dezvoltare şi de simţire creatoare. Amintim astfel că prima adunare generală de la Cluj a avut loc în 1867 şi  că oraşul Cluj a dat Astrei doi preşedinţi: pe Vasile Ladislau Pop (1867-1875) şi pe Iuliu Moldovan (1932-1947), acesta din urmă antrenînd în sprijinul Astrei „Extensiunea universitară” şi pe conducătorii despărţămintelor ştiinţifice şi literare, în fruntea cărora s-au  aflat o vreme Ion Agîrbiceanu, Ion Breazu, Gh. Preda. În perioada interbelică un rol important în dinamizarea activităţilor Astrei l-a jucat prof. Iuliu Haţieganu, creatorul Parcului Sportiv şi conducătorul întrecerilor „?oimiadei”, în calitate de „Tribun al şoimilor”.
Sărbătorirea la Blaj, în 1886,  a 25 de ani de viaţă ai Astrei, apoi în 1911 a 50 de ani de viaţă,  în 1936 a jubileului de 75 de ani, iar mai recent, a 150 de ani de existenţă a Asociaţiunii a marcat de fiecare dată un eveniment cu multiple reverberaţii în viaţa naţiei, ridicînd-o spre noi trepte de împlinire. Amintim astfel că, în 1911, ea dispunea de 67 de despărţăminte, de 442 biblioteci poporale, de 100.000 abonaţi la „Biblioteca poporală”, în acel an avînd loc 773 prelegeri pentru ţărani şi 76 pentru orăşeni, ca să nu mai vorbim de alte acţiuni de proporţii. La acest jubileu au fost de faţă toţi marii scriitori ai neamului, începînd cu Coşbuc, Caragiale, Goga, Iorga, Agîrbiceanu, Ciura etc., iar Vlaicu a zburat cu avionul său de pe Cîmpia Libertăţii, aducînd mari merite românilor. Jubileul de 75 de ani al Astrei s-a sărbătorit tot la Blaj, în 1936, cînd au fost de faţă Rebreanu, Goga, Cezar Petrescu, Agîrbiceanu, Pamfil Şeicaru, V. Papilian, Lupaş, Gusti, Lapedatu şi alţii, dînd acestor evenimente suportul spiritual necesar. Acest sprijin a venit şi din partea presei susţinută de Astra, prin ziarele şi revistele sale, ca „Transilvania”, „Ţara noastră”, „Foaia poporului”, „Foaia noastră”, „Gînd românesc”, „Revue de Transyilvanie”, „Buletinul eugenic şi biopolitic” etc., ultimele trei apărute la Cluj, prin care s-au putut realiza multe dintre ţelurile şi dezideratele Astrei. Academia Română, universităţile, Societatea pentru Fond de Teatru Român şi altele (Extensiunea universitară, de pildă), membri străini ai Astrei au făcut corp comun cu programul Asociaţiunii, contribuind în mod substanţial la progresul şi creşterea importanţei culturii noastre în lume, cum s-a putut constata şi la jubileul de 150 de ani al său, sărbătorit cu mare pompă în zilele de 12-14 septembrie 2011, la Blaj, prilej cu care s-au lansat zece albume şi cărţi despre Astra. Adevărata sărbătoare astristă va avea însă loc între 4-6 noiembrie 2011, cînd vor fi de faţă reprezentanţi  ai Astrei din ţară şi din străinătate, şi preşedinţii celor 6o de despărţăminte cîte Astra le are în prezent. După hiatusul dintre anii 1950-1989, cînd a fost desfiinţată de comunişti, Astra a renăscut în 1990, reînfiinţîndu-se despărţămintele de odinioară. Noul Despărţămînt al Astrei clujene a luat naştere la 24 mai 1996, primul preşedinte al ei fiind prof. Acad. Dumitru Protase, iar vicepreşedinţi Crişan Mircioiu şi Mircea Popa. În momentul de faţă, Despărţămîntul are circa o sută de membri, a organizat numeroase manifestări, conferinţe, evocări, excursii, legături cu românii din străinătate, cum a fost şi cazul grupului de elevi de la Vîrşeţ, din 1997, colaborări cu „Astra bucovineană” şi „Pro Basarabia”. Prin intermediul şi datorită străduinţelor Astrei, şcoala din Berind a primit numele lui Vasile Ladislau Pop, iar cea din Feleacu, numele lui Ştefan Micle. Sperăm ca şi pe viitor bunul ei renume să aducă Clujului faima de adevărat centru al culturii transilvănene, aşa cum o probează şi ultimul număr al revistei, salutat de primarul Clujului Sorin Apostu, de mitropolitul Andrei Andreicuţ, de preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, şi de preşedintele Astrei, prof.Dumitru Acu.
Mircea POPA,
preşedintele Despărţămîntului Cluj al Astrei