Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni – participantă la tîrgurile lunii septembrie

Pentru meşterii populari clujeni, începutul de toamnă a fost bogat în evenimente expoziţionale. Aşa cum gospodarii îşi numără toamna bobocii, aşa ne gîndim şi noi la tîrgurile expoziţionale cu vînzare din această toamnă.
Bineînţeles,  am început acasă, pe străzile Matei Corvin şi Vasile Goldiş în perioada 1-9 septembrie 2011, cu ocazia sărbătorii de Sfînta Maria, unde trecătorii au putut admira produsele celor 30 de meşteri din asociaţie, care prin rotaţie şi-au prezentat meşteşugurile şi produsele, începînd cu turta dulce, siropurile naturale sau mierea de albine şi continuînd cu icoanele pictate pe sticlă, piatră sau coji de ouă.
Succes au avut şi costumele populare, bijuteriile din mărgele, lemn, ceramică sau sîrmă de cupru, precum şi coarnele sculptate de bovine, vasele din ceramică sau articolele  din lemn şi piatră. Îmbrăcămintea din pîslă, din aţă croşetată sau lînă tricotată a fost admirată la fel ca şi împletiturile din sfoară.  Păpuşile îmbrăcate în costume populare româneşti sau maghiare, pălăriile împletite din paie sau florile din pănuşi au fost la mare căutare.
Între 16 şi 18 septembrie putem spune că ne-am mutat în parcarea de la Cora, unde am participat la unul dintre cele mai importante evenimente care promovează şi tradiţiile. Este vorba de „Produs de Cluj”, unde meşterii populari au demonstrat încă o dată de ce sînt în stare pentru promovarea şi păstrarea tradiţiilor.
Pălăguţa Hodor, cu războiul de ţesut şi cu furca de tors, a fost admirată şi apreciată de copii şi părinţi deopotrivă.
Sorin Bucur cu roata olarului a fost atenţia tîrgului, mulţi copii avînd posibilitatea să „tragă” la roată şi să-şi facă cu mînuţele lor  „cănuţe”  din lut.
Badea Alexe a coborît de la Mărişel cu doi buşteni, demonstrînd cum se ciopleşte lemnul şi cum se fac casele fără  cuie din metal.
Raveca Soporan din Frata a fost pe placul consumatorilor cu „palaneţe” din aluat dospit, făcute la cuptorul cu lemne şi umplute cu varză, brînză sau urdă.
Slanină afumată, brînză de oaie şi de capră au fost prezentate de Aurora Gânscă  din Mănăstireni.
La sfîrşitul evenimentului, Pălăguţa Hodor  a fost premiată pentru cel mai autentic meşter popular, iar Sorin Bucur  pentru cel mai popular meşter.
Între cele două tîrguri din Cluj, meşterii din asociaţie au fost apreciaţi la tîrguri şi în alte oraşe. Astfel, la Zalău,  în cadrul evenimentului „Satul Sălăjan”, desfăşurat în cadrul complexului istoric Porolissum, costumele populare, cuţitele confecţionate manual, picturile pe piatră, sculpturile pe coarne de bovine au fost admirate şi chiar cumpărate în special de turiştii străini. De asemenea, turta dulce şi siropurile naturale au fost gustate de mulţi vizitatori.
Organizatorii acestui eveniment au fost foarte mulţumiţi de prestaţia noastră, dovada fiind că la emisiunea în direct „Vine Clujul pe la noi” au avut cuvinte de laudă la adresa Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, iar intervenţia mea în direct, cu prezentarea asociaţiei a fost ideea organizatorilor; urmarea acestei intervenţii a  implicat şi o oportunitate în a promova asociaţia prin intermediul massmediei.
Tot în aceeaşi perioadă, un alt grup de meşteri din  asociaţie au fost prezenţi la Sibiu în cadrul Tîrgului Meşterilor Populari, desfăşurat în incinta supermarketului Carrefour, iar în weekendul următor, la Tîrgul Meşterilor Populari de la Tîrgovişte, desfăşurat cu ocazia Festivalului Internaţional de Folclor: autenticitatea meşterilor noştri a fost reprezentată de Sorin Bucur cu roata olarului, Pălăguţa Hodor cu războiul de ţesut, Alexandra Mureşan cu icoane pe sticlă, iar eu cu costumele populare.
Organizatorii au recunoscut că pavilionul Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni a fost pe măsura evenimentului, promiţînd că nu va exista eveniment de acest gen fără prezenţa noastră.
La sfîrşit de septembrie, am mai avut două evenimente remarcabile: în sala Unirii din Palatul Parlamentului, Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, într-un cadru elegant, a avut posibilitatea să arate oamenilor de afaceri din Bucureşti creativitatea, modestia şi seriozitatea meşterilor clujeni. Pavilionul Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni a fost amenajat în mod autentic, iar cei 8 expozanţi au fost admiraţi de vizitatori. Kis Gaal Ecaterina a prezentat păpuşi îmbrăcate în costume populare româneşti şi maghiare, podoabe din mărgele, ea demonstrînd  vizitatorilor cum se confecţionează aceste podoabe din mărgele şi prezentînd zona Viştea- Macău. Rigo Ildi a prezentat turtă dulce, spre deliciul copiilor, iar Cristian Mureşan – sucurile naturale din fructe de pădure. Veronica Rotar  a  suscitat interesul  cu săpunurile de casă. Alexandra Mureşan şi-a expus icoanele de sticlă; Mircea Crăciun – costume şi bijuterii ţigăneşti; Pălăguţa Hodor  a ţesut şi tors în clădirea Parlamentului, Alexe Mariş  a cioplit şi sculptat din lemn, iar eu am prezentat diferite costume populare din Cîmpia Transilvaniei.
În timp ce noi eram la acest Tîrg Naţional Imobiliar (TNI), aflat  la a XIV-a editie, la un alt eveniment important – Tîrgul Castanelor de la Baia Mare – alţi 20 de meşteri populari din asociaţie prezentau cum ştiau ei mai bine meşteşugurile lor, iar alţii erau prezenţi la Ziua Recoltei de la Bistriţa.
La sfîrşit de lună sîntem prezenţi tot pe strada Matei Corvin cu Tîrgul Meşteşugurilor,  din 26 pînă în 30 septembrie.
În 28 septembrie, am fost invitată de  Facultatea de Business din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca la o conferinţă cu tema “Inovaţie şi rolul reţelelor în turismul regional” unde voi şi prezenta preocupările meşterilor din asociaţie.  Evenimentul se desfăşoară în cadrul subproiectului Innovative and Responsible Tourism Territories (IART Territories) al miniprogramului SMART+, finanţat prin programul de cooperare interregională INTERREG IVC.
Aceasta este, prezentată succinct, activitatea Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni din această lună, asociaţie care prin membrii ei face dovada seriozităţii  şi preocupării în promovarea şi păstrarea tradiţiei.
Viorica Ciobanu
Preşedinte