Ameninţarea unei decapitalizări a băncilor planează asupra Europei de Est

EUobserver

Cu o mare parte a sectorului bancar în mîinile francezilor, austriecilor sau grecilor, ţările din Europa de Est se tem că viitoarele norme privind recapitalizarea băncilor vor permite subsidiarelor regionale să fie golite de capital, expunînd economiile lor riscului. Aceste temeri survin în contextul în care liderii UE sînt decişi să se pună de acord asupra unei recapitalizări a băncilor în valoare de 100 de miliarde de euro.

“Nu putem accepta o recapitalizare care să fie adusă la volumele necesare prin retragere de bani, spre exemplu, de pe piaţa românească pentru a face faţă crizelor din interiorul zonei euro”, a declarat preşedintele român Traian Băsescu, după prima parte a unui summit UE. Băsescu a acuzat, de asemenea, indecizia colegilor săi, care a condus la creşterea costurilor îndatorării în Europa de Est în urma înrăutăţirii situaţiei din Grecia.

Jumătate din sectorul bancar din România este deţinut de bănci austriece şi greceşti lipsite de lichidităţi, cum ar fi Erste, Raiffeisen, Alpha Bank şi Eurocredit. În aceste condiţii, Banca Naţională a României a solicitat filialelor băncilor străine să îşi crească capitalul din România, dacă băncile-mamă se confruntă cu probleme în ţara de origine ca urmare a expunerii pe Grecia.

Erste Bank Austria – cea mai mare bancă din România – a declarat că urmează să raporteze o pierdere netă de aproape 1 miliard de euro în acest an, ca urmare a deprecierilor şi costurilor suportate de către unităţile sale din Ungaria şi România şi a crizei datoriilor suverane europene.

Ungaria va încerca acum să-şi extindă reglementarea asupra sectorului bancar, în special legăturile dintre operaţiunile bancare de investiţii şi în retail, pentru a evita ca statul să fie forţat să salveze instituţiile financiare cu probleme, a declarat premierul Orbán Viktor. Comentariile sale vin după o zi de proteste de masă împotriva salvării băncilor şi a restricţionării puternice de către guvern a libertăţii mass-media.

În ceea ce priveşte Bulgaria, aceasta urmează să se confrunte la rîndul ei cu vremuri tulburi, în condiţiile în care 30% din băncile sale sînt în mîinile grecilor.

Experţii susţin ideea că recapitalizarea băncilor nu ar trebui să ocolească filialele din Europa de Est. “Sîntem de acord cu mesajul preşedintelui român că de orice recapitalizare trebuie să beneficieze grupul ca întreg”, a declarat pentru EUobserver Jeromin Zettelmeyer, economist-şef adjunct la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

În cazul unei restructurări a datoriilor, băncile greceşti “vor necesita o recapitalizare semnificativă”, iar BERD, cu sediul la Londra, prevede două scenarii: unul în care totul merge bine şi filialele pot merge mai departe fără “a fi izolate de băncile-mamă” şi unul în care restructurarea “nu este tratată perfect”, iar guvernele din Bulgaria, România şi Serbia vor trebui să intervină pentru a sprijini subsidiarele.

Zettlemeyer susţine însă că guvernele din Europa de Est au “planurile de urgenţă” pregătite şi că Fondul Monetar Internaţional va susţine o astfel de acţiune prin acordarea unui sprijin financiar – deşi un atare scenariu ar duce la creşterea datoriei străine a ţărilor respective şi ar extinde deficitul bugetar pe care fac în prezent eforturi pentru a-l ţine sub control.