Alpii ascunşi ai Antarcticii dezvăluie secretele originii lor

Un lanţ muntos comparabil cu Alpii şi o vale cu o lungime de 2.500 de kilometri, asemănătoare cu riftul din Africa de Est, se află ascunse în Antarctica sub kilometri de gheaţă. Este concluzia unui studiu publicat de revista britanică Nature şi care lămureşte misterul creării acestor comori geologice ascunse ale Antarcticii.

O zecime din scoarţa terestră este ascunsă sub calota glaciară din estul Antarcticii, o zonă cu o suprafaţă comparabilă cu cea a Canadei şi care este în continuare unul dintre ţinuturile cele mai misterioase ale planetei noastre.

În ultima jumătate de secol, geologii au demonstrat că această regiune nu este plană precum Australia (care a fost însă vecină cu Antarctica într-un trecut îndepărtat), după cum se credea înainte, ci are un relief muntos, cu văi adînci. Cel mai mare dintre lanţurile muntoase aflate sub calota de gheaţă, lanţul denumit Gamburtsev, este comparabil ca mărime şi suprafaţă cu Alpii, avînd o lungime de circa 1.200 de kilometri şi vîrfuri ce ating înălţimea de 2.700 de metri. Astfel de altitudini ridicate şi relief accidentat sînt caracteristice munţilor ‘tineri’, lucru a priori incompatibil cu epoca foarte îndepărtată a formării Antarcticii.

Cercetătorii de la British Antarctic Survey (BAS) dezvăluie enigma care a ţinut în şah oamenii de ştiinţă după descoperirea lanţului muntos Gamburtsev de către o misiune ştiinţifică rusă în anul 1958. ‘Riftul din estul Antarcticii seamănă cu una dintre minunile geologice ale lumii, şi anume marele rift din Africa de est’, afirmă Fausto Ferraccioli, care a condus acest studiu. ‘Aceasta este piesa lipsă a puzzle-ului care ne permite să explicăm formarea lanţului muntos Gamburtsev de sub calota glaciară a Antarcticii’, precizează el. Această ‘piesă lipsă’ stă ascunsă sub trei kilometri de gheaţă şi datează de aproximativ un miliard de ani, cu mult înaintea apariţiei plantelor şi animalelor în zonele terestre.

La vremea aceea, mai multe continente sau micro-continente au intrat în coliziune, strivind şi comprimînd rocile cele mai vechi care compun la ora actuală lanţul Gamburtsev. De aici a rezultat o scoarţă terestră care a depăşit suprafaţa ocupată astăzi de aceşti munţi ce au fost erodaţi de-a lungul timpului de factorii naturali. Cu 250 de milioane de ani în urmă şi ulterior cu 150 de milioane de ani mai tîrziu, rupturile succesive ale scoarţei terestre au condus la formarea unei reţele de văi abrupte aflate la altitudini ridicate, la fel ca în cazul văii riftului din Africa de Est. Într-o perioadă cuprinsă între 14 şi 34 de milioane de ani în urmă, cursurile de apă şi apoi gheţarii şi-au făcut apariţia pe platourile înalte ale acestui rift, sculptînd peisajul fascinant pe care îl oferă astăzi munţii Gamburtsev, calota glaciară deasă reuşind să-i protejeze de fenomenul eroziunii.

Cercetătorii au studiat două milioane de kilometri pătraţi din Antarctica cu ajutorul a două avioane special echipate. ‘Următoarea etapă va consta în efectuarea de foraje sub gheaţă pentru a se preleva primele eşantioane de rocă din munţii Gamburtsev’, spune Robin Bell (geolog la Universitatea americană Columbia), care a participat la acest studiu.

Analizarea calotei glaciare vechi a Antarcticii ar putea ajuta la obţinerea de date despre climatul din trecut.