Acordul semnat de SUA şi România – parte integrantă a unei capacităţi de apărare antirachetă europene a NATO

– Global Security Newswire –

Acordul semnat la Washington autorizează oficial desfăşurarea de interceptoare de rachete balistice ale SUA în România, în conformitate cu eforturile NATO de a stabili un scut antirachetă european.

“În plus faţă de aprofundarea relaţiilor bilaterale strategice dintre cele două ţări ale noastre, cooperarea în acest domeniu va aduce o contribuţie substanţială la securitatea colectivă a NATO şi va fi parte integrantă a unei capacităţi de apărare antirachetă a NATO”, precizează un comunicat de presă publicat pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.

După ce parlamentarii români vor aproba acordul, va putea începe şi construcţia la instalaţia de interceptare. Washingtonul finanţează construirea instalaţiei, operaţiunile continue ale acesteia şi întreţinerea, precum şi alte costuri asociate.

Preşedintele american Barack Obama l-a felicitat pe omologul său român Traian Băsescu pentru acordul “care exemplifică angajamentul preşedintelui de a consolida NATO şi de a asigura că aliaţii deţin capacitatea de a răspunde ameninţărilor secolului XXI”, a declarat Casa Albă.

Rusia a fost mult timp îngrijorată de faptul că scutul antirachetă ar putea viza în secret forţele sale nucleare strategice. Kremlinul a cerut o garanţie legală că interceptoarele de rachete ale NATO nu vor fi îndreptate niciodată împotriva Rusiei şi a ameninţat cu urmărirea unei noi acumulări de arme nucleare dacă nu primeşte un astfel de angajament.
Declaraţii recente ale unor oficiali francezi şi ai NATO sugerează că blocul militar occidental a devenit mai maleabil la satisfacerea cererilor Rusiei pentru o garanţie juridică.

Divergenţele dintre Washington şi Moscova ar putea fi remediate dacă Rusia ar accepta o propunere a SUA de a construi două sisteme antirachetă separate în Europa, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării. Cele două părţi ar putea colabora, de asemenea, în operarea unor centre comune de operaţiuni de colectare a datelor şi de apărare antirachetă, potrivit adjunctului ministrului american al apărării, Alexander Vershbow.

Potrivit agenţiei Ria Novosti, Rusia s-a plîns de o lipsă de progres în discuţiile cu NATO privind noul scut american de apărare antirachetă pentru Europa. Comentariile au survenit după ce România a fost de acord să găzduiască interceptoare de rachete, ca parte a scutului de apărare condus de SUA. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, şi ministrul român de externe, Teodor Baconschi, au semnat acordul, la Washington.

“Acordul cu România privind desfăşurarea la fosta bază aeriană de la Deveselu a sistemului terestru de apărare antirachetă balistică SM-3, precum şi anunţarea recentă a viitoarei desfăşurări în Turcia a radarului AN)TPY-2 al SUA arată că planurile americane antirachetă sînt puse în aplicare rapid şi în conformitate cu programul”, a declarat într-un comunicat Ministerul rus de Externe. “Acest lucru se întîmplă în contextul absenţei unor progrese în dialogurile Rusia-NATO şi Rusia-SUA pe tema scutului antirachetă”, precizează comunicatul.

Washingtonul a renunţat la amplasarea unui scut antirachetă în 2009 în Polonia şi Republica Cehă, care înfuriase Rusia. Moscova a acceptat să coopereze cu privire la noul plan, dar a avertizat că şi-ar putea întări apărarea proprie dacă nu devine un partener cu drepturi depline la scutul condus de SUA.

“Datorită muncii sîrguincioase a echipelor noastre de negociere, precum şi angajamentului personal al preşedintelui Băsescu şi preşedintelui Obama, ministrul român de externe împreună cu mine am semnat acordul americano-român privind apărarea împotriva rachetelor balistice. Acesta reprezintă un pas decisiv în punerea în aplicare a Abordării Adaptative pe Etape a sistemului de apărare antirachetă din Europa”, a declarat secretarul de stat Hillary Clinton, potrivit transcrierii publicate marţi pe site-ul Departamentului de Stat.

Clinton a amintit că România a fost un partener puternic în acţiunile NATO de pe glob, de la menţinerea păcii în Kosovo la aplicarea embargoului asupra armelor impus Libiei, subliniind că aduce un omagiu angajamentului şi sacrificiului soldaţilor români care au servit alături de soldaţii americani în Afganistan.

Bazîndu-se pe lecţiile învăţate din propria sa istorie recentă, România a oferit îndrumare valoroasă şi expertiză unor ţări care lucrează la edificarea unor guverne democratice durabile şi la ameliorarea vieţii cetăţenilor lor, a apreciat secretarul de stat american.
“Acordul consolidează în continuare cooperarea noastră regională-cheie şi marchează o altă piatră de hotar în relaţia noastră”, a relevat Hillary Clinton, care s-a adresat ministrului român de externe: “Teodor, aştept cu nerăbdare continuarea construirii de relaţii de prietenie cu poporul şi guvernul român, aşa cum am făcut timp de peste 130 de ani. Niciunul dintre noi nu a fost prezent la începutul acestei cooperări, dar sper că vom fi prezenţi mulţi ani – (rîsete) – în contextul în care vedem că România îşi asumă responsabilităţi şi mai mari pe scena mondială prin intermediul instituţiilor europene, Organizaţia Naţiunilor Unite şi forumuri precum Comunitatea Democraţiilor. Odată cu acest acord privind scutul antirachetă, construim împreună un viitor mai sigur şi mai apărat pentru noi toţi”.

La rîndul său, Baconschi a ţinut să sublinieze: “Sîntem alături de voi, aşa cum am făcut întotdeauna”.
Vîntul schimbării din lumea arabă demonstrează că democraţia merită să lupţi pentru ea, iar odată dobîndită trebuie protejată cu grijă, a relevat ministrul român, conform transcrierii publicate pe site-ul Departamentului de Stat al SUA. Baconschi a evidenţiat că România, ca membră a lumii libere şi ca partener strategic al Statelor Unite, este hotărîtă să participe la efortul de securitate globală. Vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington confirmă această abordare comună a problemei securităţii globale, iar semnarea marţi a acordului, care este unul din punctele focale ale acestei vizite, exprimă cel mai elocvent angajamentul României, a apreciat demnitarul român.

În opinia sa, evenimentul stabileşte, de asemenea, o nouă etapă în relaţia dintre SUA şi România, care confirmă că parteneriatul strategic s-a lărgit şi aprofundat. Dispoziţiile acordului permit stabilirea teritoriului – pe teritoriul României amplasarea de elemente ale Abordării Adaptative pe Etape americano-europene a sistemului antirachetă. Aceasta este o parte integrantă a efortului de a pune în aplicare decizia NATO adoptată în noiembrie anul trecut, la Lisabona, a amintit Baconschi.

În acest context, baza aeriană românească de la Deveselu reprezintă o contribuţie extrem de valoroasă la programul NATO şi, pentru moment, bilateral, potrivit demnitarului român.

În opinia lui Baconschi, adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI confirmă parteneriatul pe termen lung dintre SUA şi România, excelent şi inepuizabil. Stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei dintre cele două ţări, dialogul politic, care este excelent, contactele pe linie de securitate, economie şi interumane, de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, educaţie şi cultură, a mai apreciat Baconschi. Ministrul român a confirmat că încrederea substanţială în relaţia bilaterală este un stimulent pentru comerţ şi investiţii – mai multe investiţii americane pe piaţa românească, foarte mult orientată către investiţii.

În acest context, a mai spus Baconschi, este dorinţa României să urmărească o cooperare de acest fel mai profundă şi mai extinsă, în orice registru bilateral, fără frică atunci cînd “asistăm la această lume turbulentă, contemporană”. “Dragă Hillary, facem cu modestie istorie, astăzi”, a concluzionat şeful diplomaţiei române.