21 de ansambluri folclorice pe scenă şi cinci mii de spectatori, la Mociu

Festivalul Jocului de pe Cîmpie detronează Tîrgul Secerii

În prima duminică a lunii septembrie, potrivit calendarului stabilit de autorităţile locale, în  Mociu se defăşoară tradiţionalul festival al ansamblurilor folclorice din Cîmpia transilvană, la care  încep să ia parte formaţii din alte zone ale Transilvaniei, dar şi ale ţării. Anul acesta, pe 4 septembrie, au venit la Festivalul Jocului de pe Cîmpie ansambluri din Botiza (Maramureş), Feldru (Bistriţa-Năsăud), Voivodeni (Mureş), Mihai Viteazul (Cluj).

Evenimentul din acest an a depăşit aşteptările organizatorilor – Consililiul Judeţean Cluj, Consiliul Local Mociu, Centrul Judetean pentru Conservare şi Promovarea Culturii  Tradiţionale Cluj. În loc de 17 ansambluri, cît se estimase iniţial, au urcat pe scena 21, în timp ce numărul dansatorilor, al muzicanţilor şi al  rapsozilor a fost de aproape o mie.  Judecînd după numărul de  participanţi la eveniment, deja tradiţionalul Festival al Jocului de pe Cîmpie a devenit cel mai puternic concurent, în sensul bun al cuvîntului,  pentru străvechiul Tîrg al Secerii, de pe 16 august.

Paradă cu emoţii

Mocenii au fost scoşi din case şi chemaţi la spectacolul din parc, duminică la prînz, de călăreţi pe cai împodobiţi şi de  taraful lui Stîngaciu. În urma călăreţilor şi a căruţei  trase de cai (din păcate nu a mai putut fi scos la paradă carul cu boi de anii trecuţi, deoarece proprietarul i-a vîndut) au  evoluat, de-a lungul satului, sute de dansatori. Reacţiile nervoase ale cailor, care au dat emoţii călăreţilor, au fost primite cu aplauze de spectatori: localnici, oficialităţi şi turişti aflaţi în trecere prin Mociu.

După parada care a început la ora 12 şi s-a încheiat la ora 13, a urmat deschiderea expoziţiei de obiecte tradiţionale, găzduită în una din sălile Căminului Cultural. În fiecare an, cîte un sat al comunei Mociu este prezent cu cele mai vehi şi frumoase lucruri din gospodărie. Duminică, şapte femei din satul Crişeni au prezentat ceea ce au mai valoros în lada de zestre: cuverturi ţesute în casă, feţe de pernă, feţe de masă, ştergare, cu care au impodobit pereţii încăperii, dar şi un pat şi o masă. Spre ghinionul amatorilor, prea puţine lucruri erau de vînzare. Un orăşean care a vrut să cumpere o pereche superbă de zadii a fost trimis de proprietară  la plimbare, sec: “Nu-s de vînzare. Au peste o sută de ani”. În schimb, femeile din Crişeni au oferit gratuit şi cu dragă inimă din mîncarea făcută în casă şi fructe.

Festival de zece ore

Duminică dimineaţa, scena din parcul central al localităţii Mociu era pregătită de începerea evenimentului. Vremea excelentă i-a avantajat clar pe organizatori, singura problemă constituind-o  solicitarea intensă a ansamblurilor de dansuri; în comnele  din judeţul Cluj au fost organizate, duminică,  patru  evenimene  (sărbătorile fiilor satului din  Lujerdiu şi Buneşti, sărbătoarea Pintea Viteazul, de la Măgoaja-Chiuieşti, alături de festivalul din Mociu), care au impus pezenţa pe scenă a dansatorilor. Alte manifestări care au necesitat participarea ansablurilor folclorice clujene au fost Festivalul Internaţional din Lituania, unde au luat parte formaţiile din Cămăraşu, dar şi Festivalul Jocului din Bătrîni din judeţul Mureş, unde au participat formaţiile din Frata şi Cîmpia Turzii. În plus, unele formaţii, cum au fost cele din Mihai Viteazul, au venit direct din străinătate.

Primarii din comunele cu formaţii de dansuri şi instructorii s-au ambiţionat să se concureze la cea mai marea sărbătoare a dansului de pe Cîmpie. Aşa se face că, în loc de 16 ansambluri, cît s-a anunţat iniţial, pe scena de la Mociu au evoluat 21. Spre seară, au sosit dansatorii din Feldru,  Unguraşu, Frata şi Căianu.  Aşa se face că festivalul  nu s-a încheiat la ora 19, ci la ora 22, taman înaintea aşteptatului foc de artificii, spre marea bucurie a publicului, în majoritatea lor localnici din Mociu şi din comunele apropiate, dar şi turişti, care, atraşi de muzică, s-au oprit să vadă  spectaculoasele dansuri din zona de cîmpie.

Primarul Horváth Márton l-a premiat pe Gheorghe Funar

Edilul comunei Mociu, Horváth Márton, care s-a declarat, pentru “Făclia”, dezinteresat de atuonomia Ţinutului Secuiesc, a  invitat la evenimet şi a dat diplome şi plachete fruntaşilor locali ai mai multor organizaţii politice, prezenţi pe scenă alaturi de reprezentanţi ai autorităţilor locale, cărora le-a mulţumit pentru sprijin şi colaborare. Între aceştia s-au aflat secretarul general al PRM, Gheorghe Funar, şi consilierul judeţean Petru Guş.
Edilul Mociului a reamintit faptul că  a fost ales in funcţie inclusiv cu voturile filialei Mociu a Partidului România Mare. De aceeaşi consideraţie s-au bucurat reprezentanţi ai UDMR,  PSD, PNL şi PDL, care au plecat acasă cu diplome şi plachete.

Festival cu costuri minime

În plină criză, organizatorii festivalului au căutat soluţii pentru a reduce costurile, fără ca acest lucru să fie sesizat de public. În ciuda numărului mare al ansamblurilor participante şi al interpreţilor de muzică populară invitaţi, costurile celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului Jocului de pe Cîmpie au fost mici. Potrivit primarului Horváth, din bugetul Consiliului Local Mociu au fost acoperite cheltuieile cu focul de artificii şi cu sonorizarea, restul de bani fiind asiguraţi de Centrul Creaţiei Populare (CJCPCT Cluj) şi din sponsorizări.

Primarul Horváth Márton, cel care, alături de Tiberiu Groza, directorul CJCPCT Cluj,  a făcut ca Festivalul Jocului de pe Cîmpie să se ţină anual, nu o dată la doi ani, cum a fost pînă în 2008, a declarat,  după încheierea evenimentului, că nu a fost  nimic greu în a organiza şi găzdui evenimentul cultural. Mai mult, promite că ediţia a XVIII-a, din 2012, şi următoarele, vor fi mai puternice.

Edilul din Mociu se bazează, în promisiunea făcută, pe faptul că în foarte multe comune: (Căianu, Cătina, Frata, Geaca, Palatca, Mihai Viteazul, Suatu),  au fost înfiinţate ansambluri de copii şi tineret (româneşti, maghiare şi ţigăneşti).

Clujenii, pe primul loc în ţară la numărul de ansambluri folclorice

“A fost cea mai mare,  cea mai bună şi cea mai reuşită  ediţie a Festivalului Jocului de pe Cîmpie, în primul rînd datorită  calităţii excelente a ansamblurilor participante, care au progresat foarte mult. Apoi, prin participarea numeroasă a formaţiilor maghiare şi ţigăneşti, şi acestea de foarte bună calitate, care au ţintuit publicul  mai bine de zece ore în faţa scenei”, a apreciat Tiberiu Groza, directorul CJCTCP Cluj.

“Este de-a dreptul impresionantă ambiţia şi dăruirea cu care primăriile din microregiunea Cîmpia Transilvaniei se întrec în păstrarea şi promovarea tradiţiilor locale. Practic, nu există comună în care să nu se înfiinţat cel puţin un ansamblu folcloric, în ultimii cinci ani de zile, unele dintre acestea avînd chiar trei formaţii, precum Mociu, Cămăraş, Palatca.  Acest mare potenţial artistic al judeţului ne face să intrăm în colaborări interjudeţene, naţionale sau internaţionale, pentru a putea promova cele peste 65 de ansambluri folclorice existente în judeţul Cluj”, a adăugat şeful Centrului Creaţiei Populare.

De altfel, Tiberiu Groza a afirmat că, din datele pe care le are, atît judeţul Cluj, cît şi muncipiul Cluj-Napoca, în care activează 20 de ansambluri, inclusiv cele cinci studenţeşti, se află pe locul întîi în ţară, la acest capitol.

Maria SÂNGEORZAN