“O justiţie independentă pentru o Românie puternică” – viziunea USL în domeniu

Uniunea Social Liberală a prezentat, miercuri, la Cluj-Napoca, documentul intitulat „O justiţie independentă pentru o Românie puternică”.

Potrivit acestuia, USL îşi propune să acţioneze, în perioada 2012 – 2016, pentru creşterea permanentă a calităţii actului de justiţie în raporturile cu cetăţenii şi a independenţei şi imparţialităţii sale.

‘USL va avea în vedere rezolvarea aspectelor deosebit de sensibile legate de găsirea şi implementarea acelor mecanisme care să garanteze, în mod real, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, democratizarea acesteia ca parte integrantă a procesului de reabilitare şi întărire a statului de drept în România şi combaterea corupţiei’, se precizează în document.

Pentru reformarea Justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi recredibilizarea activităţii slujitorilor legii în faţa cetăţenilor, USL consideră că trebuie oprit excesul de legiferare, reglementarea de normative prin ordonanţe de urgenţe, angajarea răspunderii şi limitarea ilicitului penal doar la faptele antisociale ce prezintă un anumit grad de periculozitate, unificarea practicii judiciare şi creşterea rolului hotărîrilor judecătoreşti în stabilitatea raporturilor juridice, precum şi modificarea legislaţiei privind statutul magistraţilor astfel încît toate atribuţiile legate de numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi mai ales în funcţiile de conducere să rămînă în sfera autorităţii judecătoreşti, cu excluderea factorului politic.

De asemenea, se are în vedere examinarea posibilităţii eficientizării structurilor organizatorice ale Ministerului Public şi a unei eventuale redistribuiri a competenţelor care să contribuie la creşterea calităţii şi operativităţii actului de urmărire penală, îmbunătăţirea cadrului de perfecţionare continuă a pregătirii profesionale a magistratului, organizarea suportului logistic a punerii în aplicare a noii legislaţii penale şi pregătirea profesională a corpului magistraţilor în legătură cu noile instituţii de drept, precum şi organizarea unor întîlniri periodice între reprezentanţii celor trei autorităţi constituţionale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, pe problemele strategice privind justiţia şi statul de drept.

În vederea consolidării statutului corpului de magistraţi, USL susţine că este nevoie de întărirea independenţei şi integrităţii magistraţilor judecători şi procurori, creşterea răspunderii – administrativă şi materială – şi responsabilizarea magistraţilor faţă de actul de justiţie şi stabilirea unei politici de resurse umane pe termen lung în cadrul sistemului judiciar care să se concentreze pe redefinirea sistemului de selecţie şi promovare a magistraţilor prin concurs, perfecţionarea şi specializarea magistraţilor, o evaluare şi promovare corectă a magistraţilor şi sancţionarea abaterilor de la normele deontologice.

În domeniul accesului cetăţenilor la justiţie, conform documentului, USL va acţiona pentru a elimina acele cauze care au îndepărtat justiţia de cetăţean, au creat nedreptăţi şi chiar suferinţe şi au ca scop să permită persoanelor defavorizate acces egal la justiţie şi un tratament egal în faţa legii.

Astfel, Uniunea are în vedere identificarea problemelor care fac dificil accesul la justiţie astfel încît sistemul să ofere o apropiere a cetăţenilor de justiţie, inclusiv prin înfiinţarea mai multor instanţe specializate, asigurarea dreptului la un proces echitabil şi la creşterea celerităţii actului de justiţie, dezvoltarea cadrului legislativ în vederea unificării practicii judiciare, reaşezarea taxelor şi tarifelor în domeniul judiciar pentru ca acestea să fie accesibile cetăţeanului şi asigurarea stabilităţii raporturilor juridice.

Pentru depolitizarea întregului sistem judiciar, USL intenţionează eliminarea, prin măsuri legislative şi prin consolidarea garanţiilor instituţionale, a oricărei posibilităţi de imixtiune politică în actul de justiţie, aşezarea în prim plan a criteriilor etico-morale şi profesionale de numire în funcţie a magistraţilor şi întărirea sistemului disciplinar pentru profesioniştii din justiţie.

În ceea ce priveşte reducerea duratei proceselor, conform documentului Uniunii, se vor avea în vedere reglementarea, pentru prima dată în legislaţia română, a unei acţiuni în justiţie prin care orice justiţiabil, care are sau a avut un proces, să se poată plînge împotriva duratei excesive a acestuia şi reorganizarea instanţelor din ţară prin reducerea volumului de cauze pe magistrat, precum şi generalizarea procedurilor de mediere. În acelaşi timp, se va urmări ca, prin utilizarea procedurilor de mediere, să se ajungă la rezolvarea amiabilă a situaţiilor conflictuale, fără a se apela la instanţa de judecată.