“Dinte pentru dinte” în piaţa achiziţiilor publice

Financial Times

Autorităţile publice din Europa vor dobîndi noi puteri pentru a recurge la represalii împotriva ţărilor care refuză să acorde companiilor europene un acces echitabil la contracte guvernamentale, potrivit planului de reformă al Bruxellesului, ceea ce ar putea tensiona însă relaţiile cu China şi suscita plîngeri legate de protecţionism.

Propunerea urmăreşte să întărească poziţia negociatorilor UE care încearcă să elimine barierele pentru companiile care doresc contracte de stat pe pieţe emergente cum ar fi China.

Planul de a crea pîrghii pentru autorităţile europene de a respinge ofertele de pe pieţele închise a provocat o dezbatere aprinsă în Comisia Europeană (CE), care a opus adepţii liberalizării comerţului celor care militează pentru o politică mai robustă de “reciprocitate”. Comisarii din Marea Britanie şi Suedia îşi exprimă încă rezervele.

Disputa asupra propunerii finale este urmărită la Paris, după ce preşedintele Nicolas Sarkozy a făcut apel în campania sa prezidenţială la o abordare de tip “dinte pentru dinte” faţă de ţări care îşi protejează piaţa de achiziţii publice de companii străine.

La Bruxelles există un sprijin larg faţă de demersul promovat de comisarul european pentru comerţ, Karel De Gucht, de a permite CE să restricţioneze accesul la piaţa achiziţiilor publice a UE, în valoare de 2.000 de miliarde de euro, atunci cînd se constată că o ţară “a discriminat în mod repetat” companii europene. Această măsură este comparată cu măsurile anti-dumping existente.

O a doua propunere, mai controversată, sprijinită de comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, ar acorda primarilor locali şi guvernelor centrale care organizează licitaţii pentru un contract opţiunea de a îndepărta potenţialii ofertanţi din ţările cu care UE nu are niciun acord de achiziţii publice.

În timp ce această măsură este de natură să fie pe larg aprobată de CE, Barnier a convenit sub presiune să înăsprească normele privind momentul în care pot fi invocate astfel de puteri. Autorităţile publice ar trebui să solicite aprobarea prealabilă din partea UE şi ar putea recurge la astfel de puteri numai privind contracte în valoare de peste o dimensiune specifică, ce ar putea fi de aproximativ 5 milioane de euro.

Oficialii UE resping criticile potrivit cărora aceste propuneri vor acorda iniţiativa autorităţilor cu tendinţe protecţioniste, argumentînd că măsura este destinată deschiderii pieţelor mondiale. Potrivit unui oficial, autorităţile ar trebui să examineze cu atenţie posibilele consecinţe înainte de a acţiona, avînd în vedere riscul de represalii. Reformele vor creşte şi transparenţa şi vor clarifica normele, astfel încît piaţa europeană a contractelor de achiziţii publice să fie deschisă ca o configuraţie de bază, spun oficialii.

Atît Bruxellesul cît şi Washingtonul au încercat să facă presiuni asupra Beijingului să semneze un acord opţional al OMC, care stabileşte normele pentru achiziţiile publice. Acest tratat, convenit mai întîi în 1996, a fost supus unei revizuiri la ultima reuniune a OMC din decembrie.

Analiştii comerciali au apreciat că simpla ameninţare cu un astfel de “instrument de reciprocitate” – chiar dacă nu va fi folosit niciodată – ar putea conferi UE mai multe pîrghii pentru a determina China să reconsidere semnarea acordului.

În cadrul UE, achiziţiile publice se ridică la aproximativ 19% din PIB-ul blocului. Ele au devenit deosebit de importante în ultimii ani, în contextul în care guverne din întreaga lume au alocat miliarde de euro în cheltuieli de stimulare a proiectelor de lucrări publice.

Vorbind despre vizita sa în Asia, în ianuarie, Barnier, a declarat: “Trebuie să vedem în China aceeaşi primire favorabilă pe care am acordat-o noi companiilor chineze în Europa”.