Protestul ceferiștilor: Sindicaliștii clujeni cer respectarea Statutului feroviarului

După ce dimineața zilei de miercuri a fost rezervată protestului grefierilor și a angajaților din sistemul penitenciar, în jurul amiezii a fost rândul ceferiștilor să-și exprime nemulțumirile în fața Prefecturii din Cluj-Napoca.

Echipați cu veste galbene, vuvuzele și pancarte pe care se putea citi ”Respect”, ”Investiții în material rulant”, ”Vrem o cale ferată modernă” sau ”Statutul personalului feroviar”, circa 100 de ceferiști au scandat diverse lozici, dintre care nu a lipsit etrna scandare ”Hoții!”.

”Sunt nemulțumiți ceferiștii pentru modul în care Guvernul României se apleacă asupra căii ferate, și din punct de vedere al investițiilor în material rulant și infrastructura feroviară, dar și a investițiilor în resursele umane. Nu au fost în stare să achiziționeze nici măcar un vagon de călători sau un automotor. Acum au blocat și investițiile în resursa umană, în sensul că încearcă să amâne cu un an sau cu doi aplicarea acelui statut al fertoviarilor care permitea ieșirea la pensie mai repede a ceferiștilor vechi, și determina pe undeva tinerii să se îndrepte către sectorul feroviar.”, spune Marius Mureșan, președintele Sindicatului Libertatea, filiala Cluj.

Principala nemulțumire a sindicaliștilor de la căile ferate este legată de intenția amânării, până în aprilie 2022, a Legii 195/2020, care stipulează Statutul feroviarului, ce prevede reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani din vârsta standard pentru personalul din Siguranța circulației. Motivul invocat de guvernanți pentru această amânare este că sistemul feroviar nu este pregătit să facă față unui val de pensionări, care ar duce la o criză de personal. Alte facilități incluse în Statutul feroviarului se referă ierahizările salariale în funcție de gradul de pregătire al angajaților, la permisele gratuite de călătorie pe calea ferată pentru ceferiști și membrii familiilor acestora, precum și la acordarea a șase compensații salariale în cazul unor concedieri colective.

Protestul a fost organizat la nivel național de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane și Federația Națională a Sindicatelor din Transporturi ELCATEL, organizații sindicale care reprezintă peste 30.000 de angajați, manifestațiile desfășurându-se în fața sediul Guvernului României și al Prefecturilor din Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara, Brașov, Iași, Galați și Constanța. Cele două federații sindicale invocă și alte motive care stau la baza protestelor: lipsa investițiilor în infrastructura feroviară, în material rulant și posibila falimentare a companiei CFR Marfă, care, în urma unei decizii a Comisiei Europene, trebuie să retruneze statului român suma de 600 milioane euro, primită ca ajutor de stat în cadrul unei privatizări eșuate. Federațiile mai solicită schimbarea trenurilor vechi cu unele noi, achiziţionate din fonduri europene, cumpărarea a 150 automotoare Desiro noi din fonduri naţionale şi europene, includerea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a achiziţiei a 139 rame electrice noi, cursuri de formare profesională pentru angajații actuali și viitori, desfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, stoparea subcompensării CFR Călători şi păstrarea gratuităţii călătoriei studenţilor pe calea ferată.

Protestul din Cluj-Napoca s-a încheiat după ce sindicaliștii au înmânat o scrisoare cu revendicări subprefectului Irina Munteanu, care are temporar atribuții de prefect în locul lui Tasnadi Szilard, după scandalul numirii acestuia în locul lui Mircea Abrudean.

Viorel Dădulescu