Aliații se tem că Trump va lua NATO în vizor în cazul unei înfrângeri în alegerile de astăzi

POLITICO

Președintele SUA ar putea retrage mii de soldați suplimentari din Europa sau ar putea reduce finanțarea NATO, în încercarea de a-și consolida moștenirea politică, afirmă mai mulți diplomați citați de publicație.

Țările membre NATO se pregătesc pentru cel mai negru scenariu în contextul alegerilor americane de la jumătatea mandatului, care au loc marți.

Aliații europeni se tem că o înfrângere a republicanilor l-ar putea determina pe președintele Donald Trump să-și intensifice considerabil atacurile la adresa Alianței, potrivit a cinci diplomați NATO, care au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre acest subiect sensibil.

Temerea lor este că, dacă va fi limitat de Congres în ceea ce privește politica internă, Trump — în calitate de comandant suprem al forțelor armate americane — ar putea încerca să-și consolideze moștenirea în politica externă, domeniu în care are o libertate de mișcare mai mare. Acest lucru ar putea însemna retragerea a mii de soldați suplimentari din Europa, au precizat trei dintre diplomați.

„De obicei, în cazul președinților aflați la final de mandat, asistăm la un amestec de descărcare a frustrărilor și aventurism în politica externă”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării. Iar atacarea NATO „pare să fie o constantă în viziunea asupra lumii a lui Trump”.

Olivia Wales, secretar de presă adjunct la Casa Albă, a declarat: „Președintele Trump a făcut mai multe pentru NATO decât oricine altcineva”, menționând succesele sale în obținerea unor acorduri prin care aliații s-au angajat să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda, precum și eforturile de a pune capăt războiului total al Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, el „rămâne ferm pe poziție, considerând că aliații noștri din NATO ar fi trebuit să fie alături de Statele Unite” în chestiunea războiului din Iran, a spus ea, adăugând: „Președintele nu va accepta niciodată declinul controlat al Occidentului și va continua să-și promoveze interesele — atât pe plan intern, cât și extern — fără nicio reținere”.

Se preconizează, în mare măsură, că democrații vor câștiga Camera Reprezentanților și ar putea prelua controlul asupra Senatului, în timp ce cota de popularitate a lui Trump a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat vreodată.

Aceste îngrijorări subliniază tensiunile transatlantice tot mai mari, survenite în urma întreruperii de către SUA a serviciilor prin satelit Starlink pentru Ucraina, precum și a unei noi apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. Noi atacuri ar reprezenta o nouă lovitură pentru NATO, tocmai într-un moment în care Rusia își intensifică campania de sabotaj și așa-numitul război hibrid pe întreg teritoriul Europei.

„Ar putea fi foarte furios”, a declarat unul dintre diplomații NATO. Dacă se va întâmpla asta, „va fi foarte dur”.

Forțe, fonduri și Ucraina

În centrul îngrijorărilor se află o analiză a forțelor americane din Europa, programată să fie finalizată până în decembrie. Dacă Trump va fi împiedicat să adopte măsuri legislative pe plan intern, el ar putea încerca să extindă semnificativ amploarea acestei retrageri de trupe, pentru a-și mobiliza baza electorală „MAGA”, au precizat trei dintre diplomați.
Președintele ar putea, de asemenea, să condiționeze menținerea prezenței americane pe continent de acceptarea, de către europeni, a unui acord de pace în Ucraina susținut de SUA, a explicat Oana Lungescu, fost oficial NATO și cercetător asociat în cadrul think-tank-ului Royal United Services Institute.

„Există riscul ca toate aceste aspecte — analiza privind prezența forțelor americane, Ucraina, arhitectura de securitate europeană… — să fie tratate, într-un fel, ca parte a unui acord mult mai amplu cu Putin”, a spus ea, „ceea ce ar crea o situație extrem de periculoasă pentru securitatea Europei”.

De asemenea, Trump ar putea lua măsuri pentru a reduce contribuțiile SUA la bugetul comun al Alianței, pentru a limita programul PURL (susținut de NATO) de achiziții de armament pentru Ucraina și pentru a aprofunda și mai mult relațiile cu Rusia, au afirmat diplomații.

O înfrângere electorală majoră pentru republicani ar putea aduce schimbări semnificative la Pentagon, ceea ce ar avea repercusiuni asupra oricăror planuri elaborate în prezent în cadrul instituției.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a devenit o figură extrem de nepopulară în Congres, din cauza refuzului său de a oferi periodic informări parlamentarilor — în special celor democrați — cu privire la bugete și operațiuni.

Această lipsă de popularitate a alimentat speculațiile conform cărora Hegseth ar putea fi înlăturat din funcție în urma unui eșec electoral al lui Trump; un Congres controlat de democrați ar declanșa, cel mai probabil, anchete împotriva lui Hegseth, vizând concedierea nejustificată a zeci de generali și amirali, precum și gestionarea defectuoasă a conflictului cu Iranul. Astfel de audieri și investigații i-ar paraliza activitatea lui Hegseth și a echipei sale, putând deveni, totodată, o sursă de jenă pentru administrație. Dacă Hegseth pleacă, la Pentagon va urma o perioadă de tranziție care ar putea amâna cu săptămâni sau luni orice decizie privind retragerea trupelor americane din Europa.

Teoretic, o majoritate democrată în Camera Reprezentanților și în Senat ar limita marja de manevră a lui Trump, inclusiv în chestiunile de politică externă și apărare – chiar dacă legislația americană impune, în prezent, un prag minim de 76.000 de militari prezenți în Europa.

Însă „este îndoielnic că aceste praguri minime – cel puțin în ceea ce privește efectivele – ar rezista unei analize juridice; oricum, Trump a demonstrat că este foarte dispus să ignore instanțele”, a declarat Jennifer Kavanagh, cercetător principal în cadrul think tank-ului Defense Priorities. „Administrația Trump a ignorat frecvent directivele Congresului privind alocarea fondurilor, cheltuind bani pentru activități care nu au fost autorizate de legislativ.”

Dacă Trump decide să impună o retragere mai amplă, Europa va întâmpina cele mai mari dificultăți în a înlocui anumite capacități, precum cele de război electronic sau sisteme de apărare aeriană, sprijin pentru informații și recunoaștere, realimentare aeriană și anumite tipuri de logistică, a spus ea.

Alți aliați sunt mai sceptici că Trump ar ataca NATO. „Am avut speculații tot timpul despre ieșirea lui Trump… din NATO; acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a declarat ministrul muntenegrean al Apărării, Dragan Krapović. „Congresul este cel care ia decizia, decizia finală cu privire la reducerea numărului de trupe în Europa.”

Dar „pentru a face presupuneri cu o probabilitate mare de succes este nevoie de un obiect de studiu care să ia decizii raționale”, a spus un al șaselea diplomat NATO. „Nu cred că suntem acolo cu actualul președinte.”

HINT

„De obicei, în cazul președinților aflați la final de mandat, asistăm la un amestec de descărcare a frustrărilor și aventurism în politica externă”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării. Iar atacarea NATO „pare să fie o constantă în viziunea asupra lumii a lui Trump”.