Cât de pregătit este Clujul pentru un atac hibrid prin incendieri masive

Tipurile de amenințări la adresa securității urbane s-au diversificat semnificativ în ultimii ani, iar un scenariu extrem de plauzibil ar putea consta într-o pană de curent pe scară mare, dublată de incendierea simultană a mai multor obiective strategice sau industriale. Într-o aglomerare urbană precum Cluj-Napoca, capacitatea de reacție a forțelor de intervenție depinde critic de infrastructura de apă: pompierii trebuie să poată acționa rapid, chiar și în ipoteza unei pene generale de energie electrică. Pentru a afla cât de pregătit este municipiul pentru o astfel de situație de criză, ziarul Făclia a realizat o documentare privind rețeaua de hidranți și rezervoarele din oraș. Răspunsurile furnizate de Compania de Apă Someș S.A. și ISU Cluj scot la iveală neconcordanțe privind numărul hidranților existenți – 4.001 în evidențele ISU față de 3.040 în datele operatorului –, dar și detalii esențiale despre autonomia de 12 ore a rezervoarelor și caracterul preponderent gravitațional al rețelei clujene.

Neconcordanțe în cifre și secretul debitelor din rețea

Conform Inspectoratului Pentru Situații de Urgență Cluj, în evidențele pe care le are instituția figurează 4.001 hidranți în municipiu, în timp ce Compania de Apă Someș S.A. susține că pe rețeaua publică de distribuție a apei din municipiul Cluj-Napoca sunt înregistrați 3040 hidranți.

Făclia a încercat să afle atât de la Compania de Apă Someș cât și de la ISU care este capacitatea acestor hidranți în sensul de litri pe care îi furnizează într-o secundă, însă astfel de informații nu au fost oferite.

„Menționăm faptul că, potrivit Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, asigurarea, întreținerea și verificarea surselor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor, inclusiv a hidranților exteriori, revin autorităților administrației publice locale și operatorului serviciului de alimentare cu apă. Inspectoratul pentru Situații de Urgență asigură intervenția operativă și exercită atribuții de control al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor. Unitatea noastră nu administrează rețeaua publică de apă și nu deține date tehnice de exploatare a acesteia (debite, presiuni, capacități de înmagazinare, sisteme de alimentare de rezervă). Prin urmare, întrebările privind numărul exact și starea tehnică a hidranților, debitele și presiunile din rețea, rezervoarele de înmagazinare, autonomia sistemului în caz de extindere și reabilitare au fost transmise în termen legal, către Compania de Apă „Someș” S.A., în data de 23.10.2026”, a transmis ISU Cluj.

La rândul său, Compania de Apă Someș susține că rețeaua publică de distribuție a apei din municipiul Cluj-Napoca este proiectată, executată și exploatată astfel încât să asigure debitele minime pentru stingerea incendiilor cu hidranți exteriori, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data proiectării și execuției tronsoanelor respective. „Pentru lucrările noi se aplică Normativul privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ale localităților, indicativ NP 133-2022, volumul I. Debitul efectiv disponibil la un hidrant depinde de amplasarea acestuia în rețea, de diametrul conductei de alimentare și de regimul de consum din momentul utilizării, motiv pentru care nu poate fi exprimat ca valoare medie”, a transmis Compania de Apă „Someș”.
Cât privește înlocuirea hidranților, aceștia se realizează, în principal, în cadrul programelor de investiții pentru modernizarea rețelelor de alimentare cu apă. De asemenea, rețelele noi de apă sunt prevăzute cu hidranți, în conformitate cu normele legale în vigoare.

Autonomie de 12 ore și alimentare gravitațională fără curent
Pe lângă rețeaua de hidranți, pe raza municipiului Cluj-Napoca sunt în exploatare 25 rezervoare de înmagazinare, cu o capacitate totală de 64.879 mc, dintre care 9 sunt supraterane, 2 semiîngropate și 14 îngropate. „Autonomia de alimentare cu apă în cazul unei pene de curent prelungite depinde de volumul util al rezervoarelor de înmagazinare, de consumul efectiv de apă și de posibilitatea menținerii distribuției în absența alimentării cu energie electrică. Conform Normativului NP 133-2022 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ale localităților, volumul I, cap.8, pct. 8.2.1 alin. (2), volumul total al rezervorului trebuie să asigure, în cazul unei avarii la obiectele situate în amonte de rezervor, necesarul de apă corespunzător consumului zilnic maxim pentru minimum 12 ore.
Sistemul zonal Cluj este preponderent gravitațional și depinde în mică măsură de stațiile de pompare, astfel încât alimentarea cu apă poate fi menținută în condiții normale chiar și în situații de pene de curent”, a precizat Compania de Apă „Someș”.

Soluții de rezervă

Referitor Ia zonele cu particularități privind alimentarea cu apă, ISU a transmis că subunitățile de intervenție efectuează periodic recunoașteri în raioanele de intervenție, care presupun inclusiv verificarea accesabilității și a stării aparente a hidranților. „Aspectele constatate, acolo unde este cazul, sunt semnalate autorităților responsabile pentru remediere. În plus, vă asigurăm că unitatea noastră are capacitatea de a utiliza, în cazul care este nevoie, mijloace de intervenție de mare capacitate, ce pot efectua alimentarea în sistem releu sau chiar din surse naturale de apă. Astfel, dispozitivele și operațiunile de intervenție se pot adapta în funcție de situația întâlnită în teren”, a transmis ISU Cluj.

Cât de importantă este logistica pentru intervenții de amploare s-a văzut în decembrie 2022, la incendiul de la hala din Tetarom I.

Pe lângă hidranții folosiți în zonă, mașinile ISU Cluj, la intervenție au fost trimise în sprijin două autospeciale pentru stins incendii din cadrul ISU Alba și una din cadrul ISU Sălaj.

Simulări anuale de criză și sprijin cu autocisterne

ISU Cluj mai susține că are capacitatea de a utiliza, în cazul care este nevoie, mijloace de intervenție de mare capacitate, ce pot efectua alimentarea în sistem releu sau chiar din surse naturale de apă.

„Astfel, dispozitivele și operațiunile de intervenție se pot adapta în funcție de situația întâlnită în teren. În privința exercițiilor efectuate, vă facem precizarea că unitatea noastră, prin intermediul Detașamentelor 1 și 2 de Pompieri Cluj-Napoca, programează și organizează constant exerciții pe tipuri diferite de risc, dintre care cel puțin 10 în fiecare an sunt desfășurate pentru simularea intervențiilor de stingere a incendiilor Ia diverse obiective din municipiul Cluj-Napoca și zona metropolitană. Pe timpul acestora, echipele de intervenție verifică hidranții din vecinătatea obiectivelor unde are loc exercițiul, aceștia fiind utilizați și pentru realimentarea autospecialelor.

Totodată, adăugăm precizarea că atât reprezentanții Companiei de Apă Someș Cluj, cât și ai Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, sprijină exercițiile de antrenament și intervențiile reale pentru stingerea incendiilor cu autocisterne cu apă destinate rezervei pentru intervenția pompierilor, respectiv cu echipe tehnice, care verifică sistemele de alimentare cu apă”, a transmis ISU Cluj.

Cosmin PURIȘ