Legile Educației, în stand-by

În timp ce în domeniul sănătății lucrurile încep să se miște mai repede, în domeniul educației, e încă, mult loc de mai bine. Astfel, dacă spre exemplu, legea care aprobă Planul Național de prevenire și combatere a cancerului a fost deja promulgată, proiectele de legi ale Educației nici măcar nu au ajuns în Parlament spre a fi dezbătute.

Dar, poate tot răul e înspre bine, adică așa cum atrag atenția unii specialiști, dezbaterile mai ample și mai îndelungate sunt de preferat în fața celor pe repede înainte, așa cum s-a încercat inițial, pe vremea fostului ministru Sorin Cîmpeanu. Cu cele două inițiative care vizează învățământul românesc.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studiii Europene din cadrul UBB Cluj, subliniază că proictele legilor Educației întârzie să fie puse în dezbaterea Parlamentului, dar în condițiile actuale, nu este un lucru rău. „În primul rând, este vorba de o reformă substanțială a educației, care necesită consultarea actorilor implicați. Anterior, ministrul Cîmpeanu consultase un număr redus de actori, într-o perioadă estivală, când mulți dintre aceștia nu erau disponibili sau aveau alte preocupări. Nu în felul acesta trebuia procedat, eu cred că ministrul Ligia Deca procedează corect, în direcția unei consultări publice mai ample, în care și cei care au opinii diferite față de cea a actualei majorități, pot să se exprime și să se facă auziți. Deja o serie de elemente din vechile legi par să fie abandonate, dintre acestea, cele mai controversate precum posibilitatea examinării de către anumite licee a candidaților și de către altele, nu, pentru a-i admite în învățământul liceal, și de asemenea, punctul cel mai controversat probabil – desființarea CNATDCU, care apărea în vechea lege și care se pare că nu mai este de actualitate. Aceste îmbunătățiri s-au făcut prin consultarea unor actori din cadrul sistemului de educație, lucru care nu este negativ. Există o așteptare privind aceste legi, dar de asemenea, cred că trebuie să existe un timp pentru ca acestea să fie dezbătute public. Versiunea finală care va trece și de Parlament va trebui să reflecte de fapt un consens al actorilor din educație, al părinților, al reprezentanților organizațiilor studențești, al corpurilor profesorale, al finanțatorilor sistemului de educație și cred că precipitarea a fost greșită, nu prelungirea consultărilor”, a spus Sergiu Mișcoiu.

De la noile legi, unii reprezentanți ai sistemului educațional clujean așteaptă să cuprindă propunerile și modificările acceptate deja de către fostul ministru Sorin Cîmpeanu.

„A fost o discuție cu fostul ministru legată concret de activitățile noastre, în care am făcut niște propuneri de modificări, cu colegii mei împreună, care declarativ au fost acceptate. Era vorba ca profesorii, cadrele didactice mai exact, să devină funcționari publici și s-a acceptat să rămână cadre didactice. Pot să mă exprim doar în momentul în care văd varianta de proiect cu care se va merge (n.red la Guvern), dar așteptarea mea este ca aceste propuneri să rămână. S-a promis că vor fi modificări în proiectul de lege, în așa fel încât să intre în viitoarea lege. Deci aceasta a fost cea mai importantă propunere acceptată- cadrele didactice rămân cadre didactice, ca și până acum, nu devin funcționari publici, în subordinea primăriilor, iar finanțarea trebuie să fie aigurată la nivel central și nu la nivel local, adică lucrurile să rămână cum au fost până acum”, a declarat Valentin Cuibus, fost șef al Inspectoratului Școlar Județean Cluj (IȘJ Cluj).

La rîndul său, președintele Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Cluj. Lucia Cojocaru, spune că își dorește ca propunerile acceptate de către fostul ministru al Educației, prezentate și discutate în cadrul întâlnirilor cu acesta, să rămână în picioare.

„Dorim ca tot ce s-a discutat, propunerile noastre prezentate în întâlnirile cu fostul ministru al Educației, să rămână în picioare. Și mă refer aici la acele propuneri privind palatele copiilor și cluburile sportive în primul rând. De asemenea, dorim urgentarea proiectelor pentru ca ele să ajungă în Parlament, astfel încât să avem o siguranță, ceva palpabil, dar mai ales, așa cum am spus, să se țină cont de ce s-a discutat înainte”, a afirmat Lucia Cojocaru.

Anca M. COLIBĂȘANU