Direcția de Cultură a oprit lucrările la gardul ilegal din Parcul „Iuliu Hațieganu”

Direcția Județeană de Cultură Cluj s-a sesizat în cazul gardului din metal zincat ridicat pe traseul aleii centrale din Parcul „Iuliu Hațieganu” după ce Făclia de Cluj a semnalat că lucrările nu sunt autorizate și nu se încadrează cu acest obiectiv înscris pe lista monumentelor istorice. Astfel, reprezentanții Direcției de Cultură Cluj au cerut Universității Babeș-Bolyai să oprească lucrările și să facă demersuri pentru autorizarea unei astfel de împrejmuiri.

În acest context, Universitatea Babeș-Bolyai va trebui să obțină autorizație de construire de la Primărie și aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Cum un astfel de gard schimbă conceptul Parcului Sportiv „Iuliu Hațieganu”-obiectiv de patrimoniu, împărțindu-l în două zone, una didactică și una de agrement, e puțin probabil ca membrii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice să fie de acord cu un astfel demers.

UBB a decis să transforme o importantă suprafață din Parcul „Iuliu Hațieganu”, unul dintre cele mai bine amenajate și dotate parcuri sportive din Europa, în zonă de agrement pentru public.

„Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) rămâne fidelă promisiunilor pe care și le-a asumat în fața comunității și începe acțiunea de delimitare a zonei didactice de cea de pur agrement din cadrul Complexului Sportiv Universitar „Prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu”. În sensul direcției strategice UBB Goes Green asumate de universitatea noastră, acțiunea va cuprinde, la recomandările specialiștilor Grădinii Botanice „Alexandru Borza” a UBB, realizarea unui gard viu care va delimita zona dedicată activităților didactice și educaționale de cea dedicată agrementului, situată în zona din imediata vecinătate a malului Someșului.

Trebuie înțeles clar că această deschidere a UBB către comunitate are și unele consecințe negative, actul educațional având uneori de suferit prin interferențe ale “vizitatorilor”, în unele cazuri ajungându-se chiar la situații grave (ex. hărțuirea studenților, personalului academic etc.). Dar, fideli angajamentului nostru că zona academică trebuie pusă în relație cu interesele și cerințele comunitare, încercăm în continuare să păstrăm un echilibru între cele două componente, venind cu o asigurare mai bună a securității și întreținerii parcului”, a anunțat UBB.

Solicitarea de a permite accesul liber în parc a venit din partea unei singure persoane. Este vorba de un trol al așa zisului activism civic și de mediu Adrian Dohotaru, fost deputat, despre care Făclia a scris că este un pseudo apărător al mediului. Ca argument în acest sens, Făclia a adus mijlocul de transport folosit de Dohotaru pe parcursul celor patru ani de mandat de deputat pentru a ajunge la București.

În pofida dezbaterii pe tema încălzirii globale, Dohotaru a călătorit mai mult cu avionul după preluarea mandatului în 2016.

Deși făcea parte dintr-un partid care avea ca şi priorităţi combaterea poluării și protejarea mediului,  în timpul delegațiilor făcute după preluarea mandatului, Dohotaru a preferat să călătorească cu cel mai poluant mijloc de transport. Potrivit datelor obținute de ziarul Făclia de la Camera Superioară a Parlamentului României, în cei patru ani de mandat, deputatul Dohotaru cunoscut pentru implicarea în diverse proteste împotriva poluării, a avut 169 de zboruri pe ruta Cluj-Napoca-Otopeni şi retur. Asta înseamnă 53.235 de kilometri parcurşi de Dohotaru cu avionul în urma cărora s-au emis peste 9.000 de kg de dioxid de carbon.

Sectorul aviatic contribuie cu 2% la emisiile globale și este unul dintre poluatorii care au cunoscut cea mai rapidă creștere.

Cosmin PURIȘ