Geolog prof. univ. emerit Ioan Mârza, la 93 de ani

O viață dăruită învățământului universitar, cercetării științifice în domeniul geologiei. În contextul aniversării a 93 de ani de viață de ani de viață (29 iunie 2023), venerabilul Profesor universitar și om de știință clujean, Ioan Mârza a acceptat să acorde un interviu ziarului Făclia.

Rep: Mai întâi să ne oprim asupra regiunii natale de unde descindeți și a amintirilor referitoare la viața de la țară, care încă vă marchează, după cum am văzut în cele 3 plachete de versuri publicate de dv.

Ioan Mârza: Voi mărturisi strădania mea de a mă fi aplecat cu deosebită apetență adresată prezentării localității în care m-am născut, expunând aspectele de ordin social (istoricul și evoluția, populația, etniile, etnografia, portul, obiceiurile, religia etc.), cât și cele naturale (geomorfologia, geologia, clima, botanica, zoologia, solurile, hidrografia etc.), în lucrările, „Povestea vieții mele” (I. Mârza, „Presa Universitară Clujeană”, 2008, 503 p.), și „Monografia comunei Țaga”, Tipografia Delroti, Cluj-Napoca, 709 p. (coordonator, editor, coautor, I. Mârza și un grup de 34 specialiști în diferite științe ale societății și naturii, academicieni, profesori universitari, cercetători și primăria comunei Țaga, prin inițiatorul monografiei, primar Gh. Mureșan, și realizator – primar Romulus Mârza).

Provin dintr-un ținut ardelean numit de geografi „Câmpia Transilvaniei”, din parte sa vestică. M-am născut în satul Ghiolț, integrat în anul 1968 localității vecine Țaga, cu care practic se unise prin apariția de noi case construite. Părinții mei erau ghiolțeni, mama Maria (Măriuca) născută Hurlui, ia tatăl, a fost Teodor (Toader) Mîrza; eu mi-am schimbat grafia numelui, transformându-l pe î în â, deoarece în anii ocupației maghiare a Transilvaniei de nord, am fost scris la școală Mirza. Am văzut lumina zilei la 29 iunie 1930, al doilea copil la părinți, după Susana, cu un an mai mare, decedată la 92 de ani, în 2021.

Până la vârsta de 14 ani am rămas în familie la Ghiolț, îndeletnicindu-mă cu munca de la țară corespunzătoare vârstei mele. De la vârsta de 6 ani am început să fiu păstor la oi primăvara, până la împreunat, de regulă la 1 mai, după această dată păstoream o turmă de miei, până la sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel (29 iunie), când mieii erau acceptați în turma de oi, iar apoi pășteam vitele unor bogați din sat, până la venirea zăpezii, când vitele nu mai pășteau la câmp. „Sâmbria” mea primită la Crăciun era suman și cioareci din pănură confecționată țesătură din lână îngroșată în piuă (de regulă în zona Bârgăului), o cușmă de iarnă confecționată din blană de miel, și o pereche de bocanci. Oile și mieii, erau adunați de la unii gospodari din sat. Iarna mergeam la școală, pentru a putea trece clasa în anul corespunzător.

Rep: Spuneți-ne, pe scurt, unde ați urmat instrucția-studiile școlare, inclusiv universitare?

Ioan Mârza: Precum toți copiii de țărani de la sate, am urmat școala din satul natal, în localitatea Ghiolț, jud. Someș, începând cu anul 1930, dar – cum spuneam – frecventam ocazional, având misiunea de păstor, succesiv, la oi, miei și vite. În perioada anilor 1937-1940, am învățat în limba româna, iar în anii 1940-1944, în limba maghiară, Ghiolțul căzând Ungariei, în urma cedării Ardealului de Nord, prin dictatului de la Viena. Am urmat Școala Normală de Băieți (învățători) din Gherla (1944-1947), devenită Școala Pedagogică (1947-1948), primind repartizare de a urma universitatea, datorită mediei peste 9 în ultima clasă. A urmat Facultatea de Geologie-Geografie, Universitatea Victor Babeș din Cluj (1950-1955), unde începând din anul 2, m-am remarcat ca student excepțional, primind bursa ”Gh. Gheorgiu Dej” (unica pe facultate), mai târziu redenumită ”Bursă Republicană”.

Rep: Cum ați ales cariera universitară și în ce mod v-ați implicat în viața didactică de dascăl geolog?

Ioan Mârza: Fiind considerat la absolvire un tânăr de perspectivă, nu doar pe baza notelor la examene din cei patru ani de student (1951-1955), ci și a capacității descifrării proceselor geologice-geografic, dovedită la sesiunile științifice studențești, am rămas în vizorul profesorilor mei, în vederea ocupării unui post de preparator la facultate, primul post didactic în treapta ierarhică universitară.

Se crease o dispută la care catedră și disciplină să fiu repartizat? Prof. acad. Tiberiu Morariu de la Catedra de Geografie dorea să fiu reținut pentru disciplina Geomorfologie, iar decanul facultății, Prof. dr. Dumitru Iacob, insista să merg la Catedra de geologie, pentru disciplina stratigrafie. Disputa respectivă nu s-a încheiat, deoarece nici una din cele două catedre nu dispunea în schemă de post de preparator. Decanul, Prof. Dumitru Iacob, fiind mai întreprinzător, s-a adresat Prof. Eugen Stoicovici, șeful Catedrei de mineralogie, rugându-l să mă încadreze la catedra d-sale, numai un an, și pe urmă voi fi trecut la Catedra de geologie, ceea ce nu s-a întâmplat. După un an, Prof. Eugen Stoicovici, nu a acceptat să fiu transferat, și astfel, am devenit membru al Catedrei de mineralogie.Totuși, cei trei profesori reuniți m-au întrebat ce catedră prefer, răspunsul meu prompt a fost Catedra de mineralogie, și acolo am rămas în toamna anului 1956.

Preparatorul Ioan Mârza a avut o ascensiune didactică rapidă, devenind conferențiar în 1968, la cursul de Zăcăminte metalifere, unde am rămas până la pensionare în 1995, și încă 5 ani, profesor plata cu ora la specializarea master de Petrometalogenie, pe care o înființasem, atunci unica cu acest profil în România.

Rep: Un capitol major al universitarilor îl constituie cercetarea științifică. În ce mod v-ați implicat și ce va rămâne în biblioteci, în conștiința timpului, de la profesorul Ioan Mârza?

Ioan Mârza: În privința activității științifice m-am bucurat de plăcerea cercetărilor geologice de teren și laborator, de descifrarea geotainelor din natură, care îți conferă o satisfacție deosebită, deoarece aproape la tot pasul afli noi curiozități, ceea ce înseamnă că nu te poți plictisi niciodată. Concomitent cu observațiile notate pe teren, urmează recoltarea probelor geologice și numerotarea lor, care se vor localiza pe harta geologică întocmită în final, adică după numeroase tipuri de analize în laborator cu aparatură specifică. Rezultă prețențiozitatea cercetărilor geologice și realizarea lucrărilor științifice bazate pe acestea.  De asemenea, m-am bucurat de un deosebit spirit de observație și interpretare a proceselor geologice. Totodată, aveam un creion bine ascuțit, care scria cu ușurință, eu doar îi “dictam”. Aceste însușiri și calculatorul – un miracol – mi-au permis să scriu, să tipăresc mult, și mi-aș permite să spun, și bine. Am comunicat/prezentat și publicat lucrările mele la simpozioane, congrese și diferite alte prilejuri, în țară și străinătate, în limba maternă și în franceză, engleză, sârbă, maghiară.

Specialitatea mea strictă a fost studiul Zăcămintelor endogene (generate în interiorul Pământului), asociate genetic proceselor magmatice și metamorfice, deci afiliate magmatismului și metamorfismului. Dar eu am publicat lucrări cu teme foarte diverse, cuprinzând un larg spectru geologic. În acest sens, acad. Gh. Udubașa scria: „Nu este ușor să expui o părere completă despre profesorul Mârza, un geolog într-adevăr polivalent, probabil unul din ultimii enciclopediști în geologie din țara noastră” (Gh. Udubașa în „Omagiu Prof. dr.Ioan Mârza la 80 de ani”, p. 117).

Voi insista asupra activității științifice deoarece reprezintă esența capacității unui dascăl și cercetător.

Pentru redarea rezumativă a lucrărilor publicate, vom exemplifica câteva titluri de cărți, iar articolele și alte publicații le expunem numeric în ziarul dv. Făclia de Cluj, apreciat de mine, datorită nivelului elevat la care se exprimă.

Cărțile. În etapa de profesor activ am publicat 10 cărți, iar în perioada de pensionar (anii 1995-2023), 14 cărți. Între acestea pomenim:

– Evoluția unităților metamorfice din sud-estul Muntelui Mare, Acad. R.S. România, București, 1969, 166 p. (lucrarea de doctorat)

– Geneza zăcămintelor de origine magmatică, Vol. 1, Elemente de metalogenie magmatică, Dacia, Cluj-Napoca, 1982, 250 p

– Idem vol. 2, Metalogenia ortomagmatică și pegmatitică, Dacia, Cluj-Napoca, 1985, 331 p.

– Idem vol. 3. Petrometalogenia skarnului (pirometasomatoza) și greisenului (pneumatoliza), Dacia, Cluj-Napoca, 1992. 382 p.

– Idem. Vol. 4. Metalogenia Hidrotermală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999, 485 p.

– Mârza I., C. Constantina, Elemente de Geologie și geomorfologie aplicate domeniului agro-silvic, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, 2005, 383 p.

– Mârza I. Petrometalogenie – abordare procesuală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013, 181 p.

– Mârza I. Petrometallogeny – Genetic Geoprocessing of Ore Deposits, Presa Universitară Clujeană, 2018, 252 p.

– Mârza I., Păcurar I., Bedelean H., Săsăran M., Concrețiunile de gresie din Dealul Feleac, simbol geologic al Clujului, Ed. Colorama, Cluj-Napoca, 2021, 131 p.

– Mârza I, Andreica Alina Bianca, Geodele minerale – maternitatea florilor de mină, Presa Universitară Clujenă, 2021, 233 p.

În afara geologiei menționăm:

– Mârza I. Povestea vieții mele. (confesiuni și schițe de portrete), Presa Universitară, 2008, 505 p.

– Monografia comunei Țaga (I.Mârza, coordonator, editor, coautor, alături de alți 34 oameni de știință clujeni), Tipografia Delroti, Cluj, Napoca, 2013,709 p.

– Mârza I. Recunoștință Geologiei, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2020, 355 p.

Amintim și trei plachete de versuri, aforisme, narațiuni (2019, 2021, 2023), în total 423 pagini.

Alte scrieri integrate activității mele vor fi consemnate numeric: Prefețe de carte -12, recenzii de cărți și volume – 24, evocări memorialistice, în afara volumelor (biografii, laudatio, texte in memoriam) -37, alte scrieri heterogene tematic -25, contracte/granturi de cercetare (singur autor și în colective) -15, articole publicate în presa scrisă 16

La finele acestei părți, se cuvine să aduc mulțumiri colegilor de la Departamentul de Geologie al Universității Babeș-Bolyai, care mi-au oferit sprijin, ori de câte ori l-am solicitat.

Rep: Spuneți-ne cum a fost viața dumneavoastră după pensionare?

Ioan Mârza: Distinse dle Cosmin Puriș, timpul, numit de mine Orologiul tainic și tăcut, într-un catren, fuge, cu toate acestea, nu se vede, decât urmărind evoluția fenomenelor naturii și uitându-ne în oglindă la intervale mari! Un argument al existenței sale este și ajungerea noastră la pensionare. Pensionarea este etapa pestriță a vieții omului, timp pe care îl programează cum dorește și îl petrece cum poate. Eu l-am ales să fie activ, deoarece așa îmi este firea și vrerea. În consecință nu am întrerupt activitatea, am continuat-o în componentele sale cele mai accesibile în ultima partitură a vieții. Adică, în plus față de atribuțiile din casă și gospodărie. Mă bucur că se vede ceva, rămân pașii mei și pentru „mâine”. Pensionarea m-a învățat ce înseamnă munca în bucătărie și chiar să fac multe feluri de mâncăruri, între care, pentru deliciul meu și lapte de pasăre. Am făcut pomicultură în grădina noastră a casei de vară de la Băișoara; mulți ani am cosit iarba din grădină. În rest, treburile zilnice inerente din casă și gospodărie erau obligatorii.

Rep: D-le profesor, în încheiere spuneți-ne, care sunt rezultatele cheie ale cercetărilor dumneavoastră?

Ioan Mârza: Pe scurt voi aminti urătoarele: Conceptul izomateriei în Geologie, în Univers (după știința mea întâia oară formulat), conform căruia substanțele minerale (zăcămintele minerale) se concentrează în Geologie, în Univers. Am promovat în literatura științifică mondială, principiul izomateriei, în virtutea căruia substanțele minerale se concentrează într-un proces unic de esență petrogenă inclusiv metalogenă în diverse proporții. Realizarea celor 4 volume, referitoare la geneza zăcămintelor minerale (circa 1950 p.). În afara specialității amintesc carte (coordonată, editată și coautor): Monografia comunei Țaga, 2009, 709 p, la care s-a lucrat 9 ani (teren analize diverse aportate domeniului de cercetare, compunerea textelor celor 34 de autori, plus coordonatorul).

Cosmin PURIȘ