Starea economică a localităților clujene

• Comuna cu firme puține și cu cifră de afaceri impresionantă •

Deși județul Cluj are 81 de unități administrative-municipii, orașul Huedin și comune, 72,63 la sută din cifra de afaceri e concentrată la Cluj-Napoca iar șapte localități generează 90 la sută din cifra de afaceri a județului. Potrivit datelor din bilanţul societăţilor comerciale depuse pe anul 2021, după municipiul reședință de județ, cea mai performantă localitate din punct de vedere a cifrei de afaceri este Jucu iar din punct de vedere al numărului de firme și angajați este comuna Florești.

Din datele declarate la ANAF reiese că, anul trecut, cifra de afaceri a firmelor din întreg județul Cluj a fost de 83 miliarde lei (18,9 miliarde euro), reprezentând 4,31% din cifra de afaceri a României. Profitul realizat de aceste firme a fost de 8,9 miliarde lei (2 miliarde euro), reprezentând 4,82% din profitul net realizat în România.

Conform datelor prezentate, în județul Cluj și-au desfășurat activitatea anul trecut 131.431 agenți economici cu 188.109 angajați, reprezentând 4,86% din totalul de angajați din România.

Domeniile de top în care firmele au avut cele mai mari cifre de afaceri au fost comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, activități de realizare a softurilor la comandă și transportul rutier de mărfuri. Urmează lucrările de construcții a clădirilor rezidențiale și comerțul cu ridicata. Faptul că economia Clujului e dominată de comerțul cu amănuntul al carburanților se explică prin faptul că la Cluj-Napoca își are sediul central o mare companie străină cu activități în acest domeniu.

Comparativ, Bucureștiul are 442.313 agenți economici, ceea ce reprezintă 18,80% din totalul agenților economici din România. În cadrul acestor firme lucrează 999.390 de persoane, reprezentând 25,83% din totalul de angajați din României. Cifra de afaceri realizată de firmele din București este de 673,1 miliarde lei (153 miliarde euro), ceea ce înseamnă 34,94% din cifra de afaceri a României. Companiile din București au avut un profit de 63,1 miliarde lei (14,3 miliarde euro)  34,16% din profitul net realizat în România.

Cea mai mare cifră de afaceri în București a fost realizată de firmele care activează în zona comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

IT-ul, domeniul cu cei mai mulți angajați

Din totalul agenților economici din județul Cluj, 77.228, reprezentând 58,76%, își au sediul în Cluj-Napoca. Aceștia realizează o cifră de afaceri de 60,3 miliarde lei (13,7 miliarde euro), adică 72,63% din cifra de afaceri din județul Cluj. Firmele din Cluj-Napoca au 129.754 de angajați (68,98% din totalul de angajați din județul Cluj) și au realizat un profit de 6,6 miliarde lei (1,5 miliarde euro). Cei mai mulți dintre angajații din Cluj-Napoca au contracte cu firme de IT-21.264 persoane. Urmează zona distribuției energiei electrice cu 6.366 angajați și transportul de mărfuri cu 5.405 angajați.   

Firmele din Cluj-Napoca din domeniul comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate au avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri-8,1 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro). Acestea au fost urmate la capitolul cifră de afaceri de firmele din domeniul , cu o cifră de afaceri de 6,3 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro).

Surpriza de lângă Cluj-Napoca

Surpriza vine de lângă Cluj-Napoca. Conform datelor, economia localității Florești este peste toate celelalte comune și orașe din județ la capitolul număr de firme și angajați, exceptând municipiul Cluj-Napoca. La Florești activează 10.328 de agenți economici, adică 7,86% din totalul agenților economici din județul Cluj. Toate aceste firme au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 2,8 miliarde lei (629 milioane euro), adică 3,33% din cifra de afaceri din județul Cluj. Societățile comerciale din Florești au 8.034 de angajați (4,27% din totalul de angajați din județul Cluj) și au avut un profit de 492,8 milioane lei (112 milioane euro), ceea ce înseamnă 5,53% din profitul net realizat în județ.

Cele mai multe firme din Florești desfășoară activități în domeniul construcțiilor. Acestea au realizat o cifră de afaceri de 190,8 milioane de lei (43,4 milioane de euro) și au avut un profit de 57,9 milioane de lei. În cadrul acestor societăți au fost angajate 537 de persoane.

Urmează firmele din domeniul transportului rutier de mărfuri cu o cifră de afaceri de 185,8 milioane de lei (42,2 milioane de euro).

Lipit de municipiul Cluj-Napoca, Floreștiul s-a extins atât urbanistic, cât și economic în contextul în care orașul nu a mai avut unde să se dezvolte.

Primarul Bogdan Pivariu spune că datele economice arată că Floreștiul nu mai este doar „dormitorul” Clujului. „Expresia aceasta arăta până acum câtva timp o stare de fapt pe care, mă bucur să constat, realitatea nu o mai validează.

Este deosebit de important faptul că, de la preluarea mandatului de primar, deși ne-am aflat în cea mai dificilă perioadă din toate punctele de vedere-în principal din cauza pandemiei, văd că toți actorii economici interesați arată că au înțeles direcția spre care am decis că trebuie să meargă dezvoltarea comunei. Vorbim de dezvoltare susținută și durabilă care include în principal creșterea calității vieții locuitorilor acestei comunități. Nu poți vorbi de dezvoltare dacă viața economică se derulează dezechilibrat. Astfel ne întoarcem la caracterizarea de „dormitor”. Investitorii din acest sector au înțeles că, potrivit viziunii noastre pentru o viață mai bună în ansamblu, trebuie să contribuie la crearea mediului propice dezvoltării locale nu doar prin imobile de locuințe ci să ofere funcțiuni complementare: zone verzi, spații de recreere, respect față de nevoile unei comunități tinere, educate și cu așteptări tot mai mari. E firesc să apară solicitări privind rețeaua educațională, am reușit în doar doi ani dublarea locurilor în învățământul preșcolar, creșă și grădiniță și încă nu ne sunt suficiente. Am depus proiecte pe finanțări europene tocmai pe acest sector. Concomitent lucrăm într-un ritm extraordinar spun eu, la îmbunătățirea radicală a infrastructurii rutiere. Avem de rezolvat și chestiuni elementare, în ceea ce privește refacerea drumurilor, lărgirea lor, crearea de trotuare sau sensuri unice, dar și deschiderea unor artere noi, lărgirea unor zone de acces rutier sau pietonal, corelat cu zonele de dezvoltare. Vom rezolva una dintre cele mai grave probleme, aceea a rețelei de ape pluviale, care ori nu a fost dimensionată corect, ori nu există în multe zone.

Cred că datele privind evoluția nivelului economiei locale reflectă cel mai fidel realitatea. Primim tot mai multe solicitări privind deschiderea de noi investiții, afaceri noi sau proiecte comerciale complexe care vor oferi in scurt timp „mediul complet” necesar unei populații atât de numeroase ca cea a Floreștiului, acel „ceva” care să reducă tranzitul spre alte localități învecinate, fie că vorbim de mersul la serviciu sau activități de petrecere a timpului liber”, a spus edilul.

Bogdan Pivariu susține că cifrele din statistici demonstrează cel mai bine că direcția aleasă este cea mai potrivită și sustenabilă pe termen mediu și lung.

„Am ales Florești să fie acasă, suntem responsabili să corectăm lucruri făcute greșit și să consolidăm dezvoltarea. Nu o poți opri, nici nu ne dorim asemenea lucru, dar cu siguranță o poți direcționa pe baze sănătoase de acum încolo. Nu voi abdica de la aceste convingeri, noi suntem cei datori copiilor noștri, generației care vine”, a spus primarul celei mai mari comune din România.

Afacerile în construcții au succes la Turda 

A treia economie a județului Cluj e reprezentată de municipiul Turda. Aici sunt înregistrați 6.581 de agenți economici (5,01% din totalul agenților economici din județul Cluj) cu 7.071 angajați. Firmele din Turda au avut o cifră de afaceri de 2,2 miliarde lei (500,2 milioane euro), reprezentând 2,65% din cifra de afaceri din județul Cluj. Profitul obținut de firmele Turda a fost de 233,1 milioane lei (53 milioane euro).

Domeniul cu cea mai mare cifră de afaceri la Turda a fost cel al construcțiilor. Acesta a fost urmat de domeniul transporturilor și cel al producției de piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule.

Firma cu cei mai mulți angajați (409), activează în domeniul producției de piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule.

Transportul de mărfuri, rol important la Dej

Municipiul Dej cu 5.241 de firme are o cifră de afaceri de 1,9 miliarde lei (425,8 milioane euro), reprezentând 2,26% din cifra de afaceri din județul Cluj.

În cadrul acestor firme lucrează 6.560 de persoane, adică 3,49% din totalul de angajați din județul Cluj.

Domeniul cu cea mai mare cifră de afaceri la Dej este cel al transporturilor de mărfuri. Urmează domeniul producției de articole din fire metalice, fabricarea de lanțuri și arcuri. Cei mai mulți angajați activează în domeniul transporturilor. Este vorba de 616 persoane.

La Câmpia Turzii figurează 2.576 de agenți economici cu 3.607 angajați. Aici a fost realizată o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei (313,9 milioane euro) și un profit de 102,1 milioane lei (23,2 milioane euro), adică 1,15% din profitul net realizat în judetul Cluj. La Câmpia Turzii, firmele care au realizat cele mai bune rezultate la capitolul cifră de afaceri au fost cele din domeniul producției de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje. Este vorba de 268,2 milioane lei (61 milioane euro). Au urmat firmele din domeniul industriei panificației cu o cifră de afaceri de 228,8 milioane de lei.

La Gherla au activat anul trecut 2.691 de companii în cadrul cărora au fost angajate 3.447 de persoane. Cifra de afaceri realizată de companiile gherlene a fost de 925,6 milioane lei (210,4 milioane euro) și un profit de 83,2 milioane lei (18,9 milioane euro).

Performanțe economice la Apahida

În topul forței economice la nivel de comune, pe locul doi, după Florești, se situează Apahida cu 2.460 de firme și 5.055 de angajați. Cifra de afaceri realizată de firmele din Apahida a fost anul trecut de 2,5 miliarde lei (566,5 milioane euro), adică 3,00% din cifra de afaceri din județul Cluj.

La capitolul profit, firmele din comuna situată în estul municipiului Cluj-Napoca au realizat 179,2 milioane lei (40,7 milioane euro), ceea ce înseamnă 2,01% din profitul net realizat în judetul Cluj. Din datele de la ANAF reiese că în cadrul firmelor din Apahida lucrează mai multe persoane decât la Câmpia Turzii, Gherla sau Huedin.

Firma cu cei mai mulți angajați din Apahida-465, activează în domeniul producției de hârtie și carton. De asemenea, domeniul cu cea mai mare cifră de afaceri în această comună este cel al producției de hârtie și carton, unde s-a înregistrat 468,2 milioane de lei.

Urmează cel al transporturilor de mărfuri cu 285,9 milioane de lei.

Aproape 2000 de angajați la Baciu

Pe locul trei în topul performanții economice la nivel de comune se situează Baciu cu 1.994 de agenți economici și o cifră de afaceri de 648,1 milioane lei (147,3 milioane euro), reprezentând 0,78% din cifra de afaceri din județul Cluj. În cadrul firmelor din această comună lucrează 1.999 de persoane iar profitul realzat de operatorii economici de aici a fost de 78 milioane lei.

La Baciu, domeniul cu cea mai mare cifră de afaceri este cel al comerțului cu ridicata de produse alimentare, băuturi și tutun.

O altă comună cu potențial economic ridicat este Gilău. Aici sunt înregistrați 1.463 de agenți economici, reprezentând 1,11% din totalul agenților economici din județul Cluj. În cadrul acestor firme lucrează 3.116 angajați.

Cifra de afaceri realizată de firmele din Gilău a fost de 1,7 miliarde lei (388,2 milioane euro), cea ce înseamnă 2,06% din cifra de afaceri din județul Cluj.

Toate celelalte comune din județ au mai puțin de 1000 de firme fiecare.

Comuna Jucu-firme puține, cifră de afaceri uriașă

Deși la Jucu sunt înregistrați doar 359 de agenți economicii, cifra de afaceri realizată aici este de 3,3 miliarde lei (744,5 milioane euro), adică 3,95% din cifra de afaceri din județul Cluj. Aceste cifre plasează Jucu pe locul doi în județ la capitolul cifră de afaceri, după municipiul Cluj-Napoca. Aceste date se explică prin faptul că Jucu găzduiește parcul industrial Tetarom III în cadrul căruia își desfășoară activitatea societății cu mii de angajați.

Domeniile cu cifre de afaceri mari sunt producția aparatelor electrocasnice și a mobilei.

Topul localităților în funcție de cifra de afaceri

Topul localităților clujene în funcție de cifra de afaceri realizată de firmele care activează pe raza acestora este următorul: Cluj-Napoca-60,3 miliarde lei (13,7 miliarde euro, adică 72,63% din cifra de afaceri din județul Cluj); Jucu-3,3 miliarde lei (744,5 milioane euro, adică 3,95%); Florești-2,8 miliarde lei (629 milioane euro, adică 3,33% din cifra de afaceri din județul Cluj);  Apahida-2,5 miliarde lei (566,5 milioane euro, adică 3,00% din cifra de afaceri din județul Cluj); Turda-2,2 miliarde lei (500,2 milioane euro, reprezentând 2,65% din cifra de afaceri din județul Cluj); Dej-1,9 miliarde lei (425,8 milioane euro, reprezentând 2,26% din cifra de afaceri din județul Cluj); Gilău-1,7 miliarde lei (388,2 milioane euro, cea ce înseamnă 2,06% din cifra de afaceri din județul Cluj); Câmpia Turzii- 1,4 miliarde lei (313,9 milioane euro) și Gherla-925,6 milioane lei (210,4 milioane euro).

Cosmin PURIȘ