Modelul Turda

Municipiul Turda s-a transformat radical în ultimii ani. Totul a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene. Orașul de pe Arieș a atras peste 300 de milioane de euro în cadrul actualului exercițiu financiar european, fiind plasat pe locul cinci la nivel național la capitolul performanță administrativă și pe locul întâi în rândul municipiilor care nu sunt reședință de județ.

Totodată, unul dintre proiectele gândite și implementate de municipalitate, cel privind modernizarea tuturor elementelor de infrastructură asociate cu mobilitatea, a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind cel mai bun din Europa la capitolul mobilitate urbană. Făclia a încercat să afle care a fost rețeta acestor performanțe chiar de la primarul Cristian Matei. L-am găsit pe edil în biroul său din clădirea  neorenascentistă în care își are sediul primăria orașului. Cristian Matei a trecut deja la planurile menite să asigure următoarea etapă de dezvoltare a orașului.

Reporter: Recent, municipiul Turda a fost plasat pe locul 5, la nivel național, în ceea ce privește performanța administrativă a municipiilor și orașelor din România. Cum s-a reușit acest lucru?

Cristian Matei: Prin muncă. Din a doua zi după preluarea funcției de primar, am intrat la studiul solicitărilor populației, în primul rând, și am început să gândesc accesarea de fonduri europene. Ulterior am accesat peste 300 de milioane de euro, în prima etapă, toate acestea însumând câteva zeci de proiecte, care sunt deja câteva implementate. Cele mai multe, în acest moment, sunt în curs de implementare și avem foarte puține pe care urmează să le abordăm, cum ar fi un coridor de mobilitate. Din cele patru, trei sunt abordate, iar la al patrulea nu este încă abordat, dar este finalizată proiectarea și urmează să îl începem cât de curând. Suntem în grafic cu toate. Au fost deschise multe șantiere, deoarece am mers în paralel cu foarte multe proiecte. Avem proiecte solicitate de populație în domeniul sănătății, în domeniul învățământului, în special infrastructura care în 2016 era prioritatea zero. S-a reușit în mandatul trecut să rezolvăm peste 100 de străzi și chiar în prima parte a acestui an, foarte multe străzi. Pe lângă aceste obiective avem și obiective culturale și istorice, sportive. Am căutat să acoperim toate domeniile de care era nevoie la Turda. Am studiat opinia populației și am luat problemele care erau cele mai stringente.

Prioritatea zero era infrastructura, sănătatea- unu, școlile – doi, apoi curățenia.

Rep: Care au fost principalele proiecte la nivel de mobilitate urbană pe care ați reușit să le derulați și să le finalizați până acum?

Cristian Matei: Proiectul de mobilitate urbană se poate extinde până la suma de 86 de milioane de euro în 2030. Noi am pornit cu un calcul și un studiu de oportunitate pentru mobilitatea urbană imediat. Acesta este deja implementat într-un grad de 60, 65 la sută. Planul de mobilitate urbană presupune achiziția de autobuze, ceea ce am abordat noi până acum, și realizarea infrastructurii europene complete la nivelul rutelor pe care circulă autobuzele. Avem un an jumate de când au venit autobuzele, funcționează perfect, fără sincope. A fost un proiect foarte laborios, foarte bine urmărit, adică urmărit îndeaproape și drept dovadă s-a și implementat foarte bine și în acest moment, autobuzele se comportă extraordinar. Nici cauciucurile nu a trebuit încă să le schimbăm, ca să nu mai vorbim de aspectul interior și exterior și funcțiuni. Acum ne gândim la extinderea planului de mobilitate. Atâta timp cât am realizat peste 100 de străzi, cu ce am mai făcut și anul acesta, e nevoie deja de apariția unor noi coridoare de mobilitate urbană. Am omis să vă spun că inițial planul de mobilitate urbană pe care îl avem acum în implementare era gândit la patru culuoare urbane. În acest moment vor mai interveni încă șase, respectiv doua coridoare albastre care sunt proiectele care urmează în etapa 2021-2028, și patru coridoare de mobilitate urbană interioare, deci în intravilanul municipiului. Cele albastre unele dintre ele pe anumite porțiuni ajung în extravilan. Sunt foarte multe de spus despre aceste proiecte. Până acum avem un număr de 16 din cele 39 de proiecte, 16 deja finalizate, cu teme de proiectare, putem să ne prezentăm deja la axa de finanțare. Săptămânal elaborăm noi proiecte și finalizăm temele de proiectare pentru noi proiecte. Deja trecem la o strategie a municipiului Turda să ne-o îndeplinim. O să abordăm niște proiecte de anvergură, de sume foarte mari, și care rezolvă o altă problemă a municipiului Turda, dezvoltarea și existența Turzii în Europa. Este gândită deja această nouă etapă, urmează să fie implementată.

Rep: Concret, ce cuprinde această nouă etapă, pe lângă partea de infrastructură, ce alte obiective aveți de realizat în viitor?

Cristian Matei: Spitalul Municipal Turda este unul dintre cele mai mari. Avem în vedere o formulă interesantă de reabilitare, modernizare, a spitalului. Inclusiv apariția de noi secții medicale, cum ar fi pneumoftiziologia. Există o secție de oncologie în acest moment, dar vrem să o extindem. De asemenea, vrem să construim un ambulatoriu nou. Este o investiție de 40 milioane de euro. Un alt obiectiv este un aquapark. Am finalizat termenul de proiectare, este gata studiul de fezabilitate și urmează să ne prezentăm la finanțare. Acest aquapark parc ce se va întinde pe zece plus șapte hectare în municipiul Turda, care pentru zonă este benefic, este o gură de oxigen și în ce privește veniturile pentru municipiul Turda. Nu există aquapark de la Brașov până la Oradea, așa că Turda, cu toate reședințele de județ care o înconjoară o să fie foarte avantajată. De asemenea, edificarea a încă unei mine, mina Iosif, la Salină, care practic va dubla capacitatea de vizitare. Va fi o mină care va fi de mărimea celei actuale, și care la fel, ca și aquaparkul se ridică undeva pe la 40 milioane de euro. Acestea sunt cele mai mari investiții. Sunt multe alte proiecte cum ar fi promenada pe râul Arieș, opt kilometri, din centru și până dincolo de stadion. Și multe altele proiecte, dar acestea sunt cele mai importante. Pe lângă acestea, mai avem în vedere școlile, rezolvarea energetică a serelor din municipiul Turda. Rezolvarea energetică am pornit-o deja cu fonduri norvegiene la trei licee, dar vom începe o soluționare energetică pentru toate școlile din Turda. Pe PNRR dorim să aducem, pe lângă extinderea planului de mobilitate urbană, încă 11 autobuze. Doresc și o flotă de microbuze, care să rezolve transportul între park and ride-ul, care e în implementare acum și toate punctele turistico-istorice care sunt acum în implementare: mormântul lui Mihai Viteazu, castrul roman, aqua parkul, Salina, Cheile Turzii, Mănăstirea Mihai Vodă, care vor fi foarte importante în circuitul turistic istoric și ecumenic. Doresc să inițiem încetul cu încetul și o parte de turism ecumenic.

Rep: Ați spus că un rol pe care îl va avea aquaparkul va fi acela de a genera venituri la bugetul local. Cum se raportează municipalitatea turdeană la mediul de afaceri, ținând cont că a fost un domeniu extrem de lovit în această perioadă, a pandemiei?

Cum a venit primăria în întâmpinarea operatorilor economici din oraș pentru a le ușura misiunea?

Cristian Matei: În ce privește aspectul pandemic, noi am acționat conform legii. În primul rând, absolut toate ordonanțele de urgență au fost duse la bun sfârșit în aceeași zi în care au apărut. Noi am fost primii și singurii, la momentul respectiv, care înaintea pandemiei cu două zile, am introdus dezinfectanții pe autobuze. Eram în ipostaza în care eram campioni la acest lucru în sensul că eram unicii, la momentul respectiv dar și acum, care avem transportul public sută la sută electric. Străzile au fost dezinfectate, la scările de bloc au fost montați dezinfectanți, apoi, la capitolul vaccinare, noi am deschis trei centre cu câte două fluxuri de vaccinare. În continuare avem deschise aceste centre care stau la dispoziția populației. Ca mediu de afaceri au existat reglementări guvernamentale, și acum se marșează pe apariția unor ordonanțe care să rezolve oarecum în special în domeniul „horeca” toate pierderile care au fost generate din cauza lipsei de activitate. Noi venim în întâmpinarea mediului de afaceri prin tot ce putem, prin parlamentari, prin faptul că avem Consiliu Județean, că putem să comunicăm cu absolut toate forurile care pot duce la apariția unor ordonanțe sau legi. Nu poți să cheltui din bugetul local anumite sume fără să ai un buget aprobat de consiliul local. Pandemia a venit la sfârșitul lunii februarie, 2020, începutul lui martie, bugetul era deja aprobat. Eram în imposibilitatea de a acorda sume. Și aceste sume trebuie acordate într-un mod unic, care să satisfacă pe toată lumea. Sigur, am rectificat bugetul pentru partea spitalicească. Am cheltuit foarte mulți bani pe care nu i-am primit înapoi, cât a avut nevoie spitalul în acel moment. Administrația locală și-a făcut datoria din toate punctele de vedere, cum a putut interveni legal.

Rep: Ce alte măsuri pe care le-ați stabilit, la nivel de Turda, propuneți, pentru a atrage alte investiții pe lângă cele avute?

Ca să atragi investitori, trebuie să fii foarte bun, iar aceasta înseamnă să te dezvolți. Politica mea a fost de dezvoltare din start. N-au trecut trei săptămâni de la instalarea ca primar și am elaborat strategia de dezvoltare a Turzii, am început din a doua zi întabulările obiectivelor publice din Turda, fiindcă nu era întabulat nici un metru pătrat de teren. Nu se putea face niciun proiect european, trebuia să mă apuc să întabulez. Am făcut-o foarte repede, cu foarte multă lume, cu multă muncă. După cinci ani, am ajuns la 74%, atât este întăbulată Turda. La acel moment, nu puteam face nimic. Asta înseamnă să te dezvolți, să devii performant, să iei locul întâi în Europa, să iei locul întâi pe România la accesare de fonduri europene, la orașele care nu erau capitală de județ, probabil că și în următoarea etapă vom fi tot pe locul unu, la cuantumul valoric al proiectelor de care discutam în perioada de finanțare europeană 2021 2028. Și atunci când devii performant începe să te caute lumea. Am avut vizita a o sumedenie de primari cărora le-a plăcut ce se întâmplă aici, au venit să facem schimb de experiență. Chiar pentru anumiți primari am trimis specialiști de la noi care au stat câteva zile, au discutat cu ai lor și au pornit niște noi orientări. Câmpulung Muscel este unul dintre exemple. Acestea sunt problemele pe care trebuie să le rezolvi, ca să vină investitori. În acest moment, investitorii sunt aici, foarte mulți. Nu are rost să îi nominalizez, fiindcă îi știți și dumneavoastră, dar deja sunt centre logistice mari. Turda cu împrejurimile, că noi suntem o comunitate urbană aici, mare de 20 de localități, de mărimea ecometropolitanului Cluj. Nu ne putem numi astfel fiindcă nu suntem capitală de județ, dar suntem un periurban puternic, încă degajat, drept dovadă avem foarte multe relocări din ecometropolitanul Cluj înspre periurbanul nostru, atât în municipiu, cât și în împrejurimi. Și atunci, noi toți, împreună, vom deveni un hub logistic veritabil, fiindcă deja se prefigurează acest lucru. În acest moment nu există niciun mare retailer care să nu fie prezent. Mai mult, au început să apară și noi retaileri, nu sunt nume, sunt cei mai mari, care au și câte trei magazine. Asta spune mult despre Turda și anume că aici a crescut foarte mult calitatea vieții.

Reporter: În mare parte, proiectele pe care vi le-ați propus ar urma să beneficieze de finanțare din exercițiul european multianual. În ce măsură vă bazați și pe PNRR ?

Foarte multă lume și-a pus speranță în PNRR, dar din păcate în acest moment s-ar putea să mai poată exista o schimbare. În acest moment, cu toate că foarte mulți bani rămân a se cumpăra foarte puține obiective. De exemplu, se pot cumpăra autobuze electrice sau hibrid, care oricum se pot accesa pe axe de mobilitate urbană. La fel, monitorizări de municipii care de asemenea, se pot accesa și pe alte axe. Nu îmi dau seama de ce a trebuit să rămână în PNRR doar atât, fiindcă eu aveam mari speranțe în PNRR și în special pentru spitale. Noi avem un deficit și de spitale și de aparatură în spitale, și de spitale strategice, spitale județene, dar se pare că nu de acolo vor fi finanațate. La fel, drumurile, avem și noi centura de cinci kilometri care ar trebui făcută de la A3 la Vâlcele. Tot o plimbăm de ani de zile de ici colo și nu se deschide finanțarea. A picat de la PNRR și încercăm să o finanțăm de la Transporturi. Până la urmă noi trebuie să gândim pentru oameni. Peste tot pe unde am fost în Europa și nu numai se gândește pentru oameni și după aceea pentru restul problemelor. Trebuie să facem ce-și dorește populația. La noi mai greu, dar să ajungem să gândim pentru populație. De aceea suntem primari. În rest, pe PNRR mare brânză nu o să facem, dar avem alte axe de finanțare foarte propice pentru ce vrem să facem.

Reporter: O problemă care a afectat Turda, dar nu era a Turzii, a primăriei, este podul peste Arieș. În ce stadiu au ajuns lucrările în prezent?

La podul de peste Arieș, Din păcate, nu se prea lucrează. Podurile peste ape nu sunt ale UAT-urilor. Dintr-o eroare judiciară am ajuns ca Turda să aibă un pod. În peregrinările mele de doi ani jumate am încercat și reușit să dau podul înapoi la CNAIR și să îi lămuresc că acest pod nu este al nostru și nu e obligația mea să modernizez acest pod. A durat doi ani jumate, dar până la urmă, Ministerul de Finanțe a dezlegat această enigmă. Podul nu a putut fi preluat decât printr-o hotărâre de guvern. Când se dă aceasta, se formează o comisie interministerială și în special acolo intră Ministerul Dezvoltării, de resort și Ministerul de Finanțe. Într-un final am rezolvat să fie predat la CNAIR. Din 2018 a durat până acum, când au catadicsit să se apuce de acest pod. Dar că nici acest lucru nu s-a făcut cum trebuie, pentru că în momentul când repari un pod trebuie să creezi alternativă, de CNAIR, nu de municipiul Turda. Trebuia creat un pod de pontoane, care să asigure fluidizarea circulației în zona respectivă. Aici s-a întâmplat altfel, s-a închis artera care duce la pod pod, rămânând o singură arteră de circulație care este în municipiul Turda. Ca norocul că noi am început lucrările de reabilitare la strada 22 Decembrie foarte cu mult timp înainte de a se închide podul și mă felicit pentru asta. Altfel nu aveam nici această rută care a mai rămas pentru fluidizarea circulației, sau pentru transport în interiorul orașului. Nu există nici centură în jurul Turzii. Acum o să facem câteva centuri, lucrăm la ele, dar până acum, 30 de ani nu s-a făcut nimic, nicio centură, niciun drum ocolitor și nu s-a procedat bine. Strada 22 Decembrie nu a fost reabilitată timp de 60 de ani, deloc. Toate instalațiile subterane, toate au fost îngropate, reabilitate, înlocuite, tot a fost săpat și am început apoi reabilitările exterioare. Strada în acest moment e reabilitată și se circulă pe ea. Clar că sunt disfuncții, având o singură arteră, dar acest lucru se întâmplă și în alte părți, la Mureș, la Alba Iulia, se întâmplă unde se lucrează, iar noi suntem un oraș viu. Iar când ești viu, deranjezi. Dacă nu faci nimic, deranjezi că nu faci nimic, dacă faci ceva, deranjezi că faci ceva, așa că prefer să deranjez făcând ceva și eu știu un lucru: am o misiune nobilă, să aduc Turda acolo unde trebuie să fie și asta voi face.

Interviu realizat de Cosmin PURIȘ