Romeo Couți: „Rusia este prezentă în istoria, vulnerabilitățile și temerile noastre”

Jurnalistul și scriitorul Romeo Couți, coordonatorul volumului „Lebăda Neagră de pe Neva”, vorbește despre relația complicată dintre România și Rusia, despre confuzia dintre identitatea rusă și moștenirea sovietică, dar și despre tăcerea Kremlinului în fața întrebărilor incomode. Volumul încheie trilogia începută cu „Lebăda Neagră de pe Balaton” și continuată cu „Lebăda Neagră de pe Bosfor”.

1. De ce ați considerat necesară o carte despre Rusia și relația acesteia cu România tocmai acum?

RC: Pentru că Rusia a revenit brutal în centrul istoriei europene, iar România continuă să vorbească despre ea mai ales prin clișee, spaime și reflexe moștenite. Avem o relație încărcată de războaie, ocupații, pierderi teritoriale, influență sovietică și dosare nerezolvate, dar foarte puțină dezbatere lucidă.

„Lebăda Neagră de pe Neva” nu este o carte despre Vladimir Putin și nici o încercare de a justifica politica actuală a Kremlinului. Este o investigație asupra felului în care Rusia a influențat destinul României și continuă să o facă. Am vrut să depășesc explicațiile comode și să deschid o discuție despre ceea ce evităm de prea multă vreme: cât de bine ne cunoaștem adversarul, cât de coerentă este politica noastră externă și cât din frica de Rusia provine din realitate, respectiv cât din memoria traumatică a perioadei sovietice.

2. Subtitlul volumului este „Rusia nu e departe, e în jurul nostru”. Unde vedeți această prezență?

RC: Rusia nu este prezentă doar militar, dincolo de frontiera estică a NATO. Este prezentă în istoria noastră, în Republica Moldova, în Marea Neagră, în războiul informațional, în discursurile radicale și în exploatarea nemulțumirilor sociale. Este prezentă și prin vulnerabilitățile pe care noi înșine le-am lăsat deschise: neîncrederea în instituții, corupția, lipsa educației istorice și incapacitatea statului de a comunica în momente de criză.

Influența rusă nu trebuie redusă la imaginea simplistă a unui agent care primește ordine de la Moscova. Ea funcționează mult mai subtil, prin amplificarea frustrărilor existente, polarizarea societății și compromiterea ideii că democrația poate oferi soluții. Rusia nu inventează întotdeauna fisurile, dar știe să le identifice și să le adâncească. De aceea spun că nu este departe: se află și în slăbiciunile noastre interne.

3. Volumul reunește istorici, diplomați, militari și cercetători. De ce ați ales formula unei cărți colective?

RC: Pentru că relația româno-rusă este prea complexă pentru a fi explicată printr-o singură voce. În volum se întâlnesc perspectivele unor istorici, diplomați, militari, specialiști în spațiul rus și cercetători care au cunoscut direct mecanismele sovietice și postsovietice.

Rolul meu de coordonator a fost să așez aceste contribuții într-o construcție editorială coerentă, nu să le uniformizez. Uneori, opiniile diferă, iar această diferență este importantă. Cartea nu oferă verdicte prefabricate, ci documente, mărturii și interpretări care îl obligă pe cititor să gândească. „Lebăda Neagră” a devenit astfel mai mult decât o serie de volume: este o platformă de analiză și dezbatere.

4. Care este marele dosar nerezolvat al relației dintre România și Rusia?

RC: Nu există un singur dosar. Tezaurul României, Basarabia, consecințele ocupației sovietice, raporturile de după 1989 și securitatea Mării Negre formează împreună o rană istorică încă deschisă.

Dacă ar trebui să-l numesc pe cel mai important, m-aș opri la Republica Moldova, pentru că aici se întâlnesc istoria, identitatea, securitatea și competiția geopolitică. Tezaurul are o forță simbolică uriașă, însă Republica Moldova este un dosar viu, care influențează direct securitatea României și a întregii frontiere estice a Uniunii Europene. Viitorul său depinde de rezistența în fața presiunilor ruse, de apropierea de Europa și de capacitatea României de a construi proiecte concrete, nu doar declarații sentimentale. Energia, infrastructura, cetățenia, educația și spațiul informațional sunt părți ale aceleiași confruntări. Dacă Moldova este destabilizată, România va resimți imediat consecințele strategice.

5. Ați trimis Kremlinului 15 întrebări pentru un interviu cu Vladimir Putin, dar nu ați primit răspuns. Ce semnificație are această tăcere și ce mesaj doriți să transmită volumul?

RC: Am formulat 15 întrebări directe, documentate și lipsite de ostilitate propagandistică. Am întrebat despre Tezaur, Republica Moldova, relația cu România, războiul din Ucraina și percepția Kremlinului asupra Europei de Est. Nu am primit interviul solicitat. Această tăcere a devenit ea însăși un capitol al cărții, pentru că spune ceva despre limitele dialogului și despre modul în care puterea de la Moscova își selectează interlocutorii.

Mesajul volumului nu este unul rusofob. Fac o distincție esențială între Rusia, poporul rus, cultura rusă, Uniunea Sovietică și regimul politic actual. Una dintre marile confuzii ale societății românești este identificarea automată a tuturor rușilor cu sovietismul și a întregii istorii ruse cu politica lui Putin.

Cartea este o invitație la luciditate. Nu putem răspunde unei puteri pe care refuzăm să o studiem. Această carte nu cere cititorului să iubească sau să urască Rusia. Îi cere ceva mai dificil: să o înțeleagă. Pentru că, în geopolitică, necunoașterea nu protejează, iar tăcerea nu înseamnă neutralitate. (C.C.)

HINT

„Lebăda Neagră de pe Neva”, volumul coordonat de Romeo Couți, va fi prezentat joi, 24 septembrie, ora 13, la Festivalul Internațional de Carte Transilvania