Festivalul Internațional de Teatru INTERFERENȚE.10 | Cameristele. Materiale, demnitatea ca ultim teritoriu al supraviețuirii

Cameristele. Materiale se adresează intelectului. Pătrunde în zonele fragile ale ființei, acolo unde memoria, suferința, spaima și demnitatea se întâlnesc într-o confruntare fără martori. Cameristele. Materiale, creația lui Jarosław Fret, Institutul Grotowski din Wrocław/Polonia, este un spectacol tulburător, în sensul propriu al cuvântului prin forța cu care pune spectatorul în fața unei realități umane extreme, supraviețuirea și prețul ei.

Inspirat parțial de Cameristele lui Jean Genet, spectacolul își construiește propriul univers dramaturgic printr-o întâlnire fertilă și neliniștitoare cu fragmente și ecouri din Stabat Mater Furiosa de Jean-Pierre Siméon, I’m Dying as a Country de Dimitris Dimitriadis și Constituția Republicii Franceze. Jarosław Fret preia un nucleu de tensiune și îl deplasează în teritoriul urgenței existențiale și al vulnerabilității colective. Cameristele nu mai sunt personaje prinse în mecanismul relațiilor de putere, al dedublării și al revoltei. Devin ființe aflate în fața unei întrebări fundamentale, ce mai rămâne din om atunci când lumea din jurul său se prăbușește?

Acțiunea se desfășoară într-un adăpost pentru refugiați, spațiul al provizoratului, al dezrădăcinării, al așteptării, al nesiguranței. Trei femei se află în centrul acestei lumi. Nu le cunoaștem identitățile, nu este nevoie să le cunoaștem. Nu biografiile lor individuale constituie miza spectacolului, nu naționalitatea, originea sau istoria personală. Sunt femeile care au cunoscut ororile războiului, exilul, pierderea, umilința, dezumanizarea. Contează faptul că toate trei își păstrează demnitatea. Într-o lume în care totul sau aproape totul este pierdut-casa, familia, țara, siguranța, trecutul-, demnitatea rămâne teritoriul care nu poate fi confiscat.

Fret nu construiește personajele prin psihologismul obișnuit, prin explicații biografice, prin dialoguri menite să clarifice motivații. Alege un drum mult mai expresiv, corpul. Mișcarea corporală, expresia facială, gesturile, vocile, privirile, inflexiunile și tăcerile alcătuiesc un veritabil arsenal de semne prin care cele trei femei își dezvăluie interioritatea. Corpul devine text, iar gestul capătă valoarea confesiunii. Este teatrul prezenței fizice. Fiecare gest are greutate, fiecare mișcare devine necesitate, fiecare privire o memorie. Spectatorul este invitat să citească trupurile, să le descifreze, să le simtă.

Scenografia, semnată tot de Jarosław Fret, împreună cu light designul și construcția vizuală a spectacolului, are o densitate simbolică remarcabilă. Mizează pe un univers material participant activ la producerea sensurilor. Oglinzile, cearșaful roșu, rochiile albe, sticla cu vin roșu și paharele, chiuveta, furtunurile, scaunele cu rotile, mănușile și apa alcătuiesc geografia scenică în care fiecare obiect păstrează urmele unei existențe.

Elementul care traversează întregul univers scenic și capătă o forță aparte este apa. Apa ca materie, ca prezență, ca ritual, ca amenințare, ca memorie lichidă. Ea spală, curge, acoperă, șterge, nu poate șterge cu adevărat ceea ce s-a întâmplat. Apa devine metafora unei memorii care nu se lasă fixată, care se mișcă permanent, care se infiltrează în corpuri și în lucruri. Este memoria unei lumi pierdute, a vieții întrerupte. În același timp, apa poate sugera purificarea, încercarea de a o lua de la capăt, de a recupera ceva dintr-o umanitate amenințată.

Light designul contribuie decisiv la această atmosferă de instabilitate și tensiune. Lumina nu este doar un instrument de vizibilitate, ci modalitatea de a transforma spațiul și de a modifica percepția spectatorului asupra corpurilor și obiectelor. Împreună cu scenografia, ea construiește acel univers în care nimic nu este definitiv, în care totul se află într-o stare de fragil echilibru.

Un capitol aparte îl reprezintă interpretarea celor trei actrițe, Linora Dinga, Mara Opriș și Monika Wachowicz. Cele trei realizează un excelent exercițiu de precizie corporală și expresivitate, de intensitate și control. Fiecare își construiește prezența printr-un limbaj scenic complex, în care gestul, vocea, privirea și mișcarea nu sunt elemente separate, ci părți ale aceluiași organism expresiv. Nu este vorba despre trei interpretări individuale juxtapuse, ci despre o construcție scenică în care relațiile dintre cele trei femei generează permanent noi tensiuni și noi sensuri. Între ele se creează o solidaritate discontinuă, fragilă, profund umană. Își păstrează verticalitatea chiar și atunci când împrejurările par să le fi răpit orice posibilitate de control asupra propriei existențe.

Spectacolul semnat de Jarosław Fret depășește cu mult tema refugiaților și a dezrădăcinării. El vorbește despre condiția umană în situații extreme, despre fragilitatea civilizației, despre responsabilitatea colectivă și despre ceea ce se întâmplă atunci când drepturile fundamentale, atât de solemn formulate în constituții și declarații, devin simple promisiuni în fața realității. Prezența Constituției Republicii Franceze în materialul dramaturgic capătă astfel o dimensiune provocatoare. Jarosław Fret construiește un spectacol de o intensitate rară, în care corpul devine memorie, obiectele devin semne, apa devine istorie, tăcerea devine discurs. Un spectacol despre supraviețuire în condiții extreme, despre imposibilitatea de a accepta că omul poate fi redus la condiția sa de victimă.

*****

O mie și una de imagini, universul fabulos al lui Silviu Purcărete

A doua piesă a zilei de luni, 16 noiembrie, Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie-producție Teatrul Național Radu Stanca Sibiu–, în adaptarea lui Silviu Purcărete, pornește de la o poveste pierdută, dar atât de mult dorită de sultan, din O mie și una de nopți. Ceea ce construiește Purcărete în jurul ei este o lume fabuloasă, în care îi recunoști imediat stilul inconfundabil. Propune spectacolul vizual și sonor copleșitor, melanj inspirat de fast și libertate imaginativă care poartă atât de pregnant amprenta regizorului. O distribuție pe cât de numeroasă, pe atât de omogenă și expresivă, remarcabilă prin versatilitatea actorilor de a da viață unei galerii atât de diverse de personaje (povestitori, instrumentiști, târgoveți, cadâne, supuși, străjeri…), o scenografie perfect acordată universului oriental al poveștii, cu o bogăție vizuală care te introduce în lumea sultanilor, haremurilor și poveștilor celor o mie și una de nopți/Dragoș Buhagiar și o muzică în perfect acord cu spațiul și atmosfera acțiunii, compusă de Vasile Șirli, dau viață unui univers exotic, luxuriant și plin de surprize, lume într-o permanentă transformare.

Spectacolul are cursivitate, ritm, culoare și o energie debordantă. Mesele îmbelșugate, capetele retezate, haremul, intrigile și răsturnările de situație alcătuiesc un tablou în care opulența orientală întâlnește protocolul rigid, violența cu desfrâul, fastul cu grotescul. Este teatru în cea mai generoasă și spectaculoasă formă a sa. Cu alte cuvinte, este poveste, muzică, imagine, joc, imaginație, toate topite într-un univers cu reguli proprii. Purcărete nu pune doar în scenă o poveste din O mie și una de nopți. Purcărete onstruiește o mie și una de imagini, spectacol în care teatrul devine el însuși o poveste fără sfârșit.

Universul acesta luxuriant, în care opulența, grotescul, umorul și fantezia se întâlnesc într-o desfășurare scenică debordantă, mi-a readus în minte regia lui Silviu Purcărete la Cumnata lui Pantagruel, după scrierile lui Francois Rabelais, 2003, cu premiera tot pe scena Naționalului din Sibiu. Spectacolul s-a jucat și în colaborare cu Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca. Regăsesc în punerile în scenă la Cumnata lui Pantagruel și Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul… aceeași plăcere a excesului, aceeași imaginație fără limite, aceeași capacitate de a transforma scena într-un spațiu original al libertății creatoare.

Demostene Șofron

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.