Revista TRIBUNA nr. 489/ 1-15 septembrie 2022: Despre filosofia lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel

Dispunând, drept reper, de volumul Hegels Welt/ „Lumea lui Hegel” de Jürgen Kaube (Rowohlt, Berlin, 2021), Andrei Marga intitulează editorialul „Emergența filosofiei lui Hegel” – Hegels Welt, o carte documentată la zi, cu o bună stăpânire a datelor și o excelentă pătrundere a filosofiei lui Hegel încât aceasta apare organic în legătură cu biografia filosofului, în mediul istoric și cultural al lumii pe care le-a prelucrat conceptual. Andrei Marga glosează, expune, dezvoltă ramificând căile de acces și înțelegere ale marelui gânditor: „Modernitatea rămâne superioară, dar contradicțiile lăuntrice o fac să fie continuu în crize. Cu această optică, Hegel a fost fructificat de toate direcțiile politice majore din epocile ulterioare. Conservatorii i-au salutat privirea istoriei ca obiectivare a spiritului. Liberalii i-au scos în relief atașamentul la statul bazat pe drepturi și libertăți individuale. Marxismul a fructificat privirea istoriei prin prisma contradicțiilor. Naziștii au salutat idee că statul național puternic precede orice altceva” (…) „După o perioadă de înțelegere trunchiată a lui Hegel – folosirea ideologiei naziste (…), apoi a marxismului sovietic – și după una, sub neoliberalism, de tăcere păguboasă în privința filosofului, în lume este un nou interes pentru Hegel. Problemele societăților modernității târzii – inegalitatea cetățenească, conflictele de interese, înstrăinarea, demotivarea – se agravează până în punctul în care se dovedește că Hegel, cu filosofia sa axată pe libertate, întreg, educație (…), este mai profundă decât altele. Această filosofie are dreptate. Devine din nou clar că odată cu Hegel se ating fundamentele lumii. Nimeni nu a mers mai adânc spre acestea. Foarte clar, Hegel a cuprins lumea întreagă în conceptualizarea lui, iar abordări integrative sunt din nou condiție a vieții în condițiile culturii…”

Eseul filosofic „Platonism și creștinism în filosofia antichității târzii (I)” de Viorel Igna surprinde dualitatea filosofiei antichității cu metode de cercetare comparatiste: „…Platonicienilor le apărea clar că existau convergențe între doctrina unora și a celorlalți; creștinii le explicau ipotizând dependența lui Platon de Moise, la fel au făcut și platonicienii, considerându-l pe Platon izvorul doctrinelor creștine.” În eseul „Vorbozitățile comunicării și sensurile tăcerii” Iulian Chivu pune accente serioase pe însemnătatea actului comunicării ca responsabilitate publică: „O media sănătoasă și utilă mizează pe puterea culturală autohtonă cu mijloacele și resursele căreia își desfășoară misiunea socială; (…) se vehiculează (însă) sloganul că primirea unei licențe de a emite echivalează chiar cu o autorizație de a tipări bani. Odată cu asta, lipsa de profesionalism este vizibilă la tot pasul; (…) se intersectează (…), confundându-se genurile, publicitatea, relațiile publice și propaganda, minimalizând și compromițând funcțiile esențiale ale presei…” Alte eseuri, analize de istorie literară, comentarii cinema, dramatice și de artă sunt semnate de: Iulian Cătălui („Literatura de călătorie: etimologie, tipologie, scurtă istorie [V]”), Adrian Suciu („Caragiale – Text și spectacol [II]”), Mihai Caba („Marin Preda la centenar sau Viața ca o pradă a Cel[ui] mai iubit dintre pământeni”), Irina-Roxana Georgescu („Marin Preda la centenar. O perspectivă didactică”), Radu Bagdasar („«Monstrul» sau magma multiformă. Cum se poate crea altfel decât ceilalți un roman” – despre geneza romanului, configurarea planului romanesc înainte de a începe „construcția” la scară naturală), Ani Bradea („Reprezentanți de seamă ai exilului românesc. George Ciorănescu”), Laura Poantă („Sexul slab, o etichetă rezistentă”), Eugen Cojocaru («Planeta școală» – despre trei filme emblemă: Jungla din clasă [1955, SUA], D-lui profesor cu dragoste [1967, GB], Liceenii [1987, RO]”), Petru Bejan („Athanorul lui Dragoș Pătrașcu” – o expoziție deschisă la Muzeul Brukental, Sibiu, 2022), Iakob Attila („O întâlnire cu arta lui Gergely István” – cu ale cărui lucrări este ilustrat prezentul număr al revistei).

Dintre cărțile comentate am ales cronica lui Adrian Țion la volumul În triunghiul cocorilor a poetei ieșence Maria Mănucă (Ed. Timpul, Iași, 2022), între poemele publicate găsindu-se inserate panseuri (monede și monade) de Marcel Mureșeanu, o împletire textuală a doi autori pe baza puterii de invenție întru concepție, gândire și poematizare.

Virgil RAȚIU