Strategia de zgomot a municipiului Cluj-Napoca ignoră marile festivaluri

Planul de Acțiune destinat gestionării zgomotului și efectelor acestuia în Municipiul Cluj-Napoca a fost supus joi unei dezbateri publice la care au participat cetățeni, experți și consilieri locali

Planul scoate la iveală deficiențe majore în implementarea măsurilor de protecție fonică din ultimii ani. Măsurile propuse în planul anterior din 2016 au fost implementate în proporție de doar circa 40%, ratând atingerea țintelor de reducere a poluării fonice. Principalele cauze ale acestui eșec sunt neimplementarea proiectelor la timp și creșterea spectaculoasă a valorilor de trafic rutier. Pentru a combate această criză fonică, administrația propune o nouă strategie pe termen lung ce mizează pe transport verde nepoluant, extinderea infrastructurii pietonale, rețea de parkinguri, coridoare verzi-albastre și delimitarea a opt zone liniștite protejate fonic.

Conform Planului de Acțiune destinat gestionării zgomotului și efectelor acestuia în municipiul Cluj-Napoca, numărul persoanelor expuse la zgomot extrem s-a majorat alarmant.
Din cauza acestor deficiențe, expunerea populației la zgomot peste limitele legale a înregistrat o creștere masivă comparativ cu cartarea precedentă.

Proiectul hărților strategice de zgomot și al planului de acțiune elaborat pentru Primăria Cluj-Napoca se axează exclusiv pe sursele permanente de poluare fonică — traficul rutier, linia de tramvai și industrie —, excluzând complet evenimentele temporare precum festivalul Untold. Reprezentanții societății de specialitate explică faptul că legislația europeană și națională obligă autoritățile locale să evalueze doar zgomotul continuu bazat pe modele de trafic anual, în timp ce zgomotul generat de concerte sau restaurante necesită măsurători punctuale separate și nu face parte din planul strategic al orașului.

„Harta se realizează numai pentru patru surse. Cele patru surse majore din fiecare oraș sunt zgomotul rutier, zgomotul feroviar (și tramvai, bineînțeles), aerian și industrie.

Deci trebuie făcute hărți separate, se fac hărți separate pentru fiecare în parte.

Deci nu se cumulează zgomotul, tocmai pentru a identifica sursele care cauzează o problemă în oraș.

Dintre aceste patru surse pe care le-am enumerat — rutier, feroviar/tramvai, aerian și industrie —, Primăria are obligația să le realizeze pe cele pentru zgomotul rutier, industrie și tramvai. Aeroportul trebuie să-și facă separat, conform legislației din România; primăria nu are nicio atribuție în acest sens. Deci harta pentru zgomotul aerian nu trebuie să o facă primăria, trebuie să o facă aeroportul. Tot așa și zgomotul feroviar. La zgomotul feroviar o să intre aici numai zgomotul produs de tramvaie. Zgomotul feroviar se realizează separat de CFR. Deci aici, în plan și pe hărți, noi am făcut numai ce se cere chiar în legislație: pentru zgomotul rutier, zgomotul tramvaielor și zgomotul industrial. Numai pentru aceste trei surse am făcut noi hărțile și, respectiv, planul. Aici încă o dată menționez: nu primăria este autoritatea competentă pentru realizarea hărților produse de aeronave.

De asemenea, în hărți și planuri nu apar celelalte surse precum concertele, UNTOLD”, a declarat Tamaș Neda, reprezentantul firmei Vibrocomp, care a realizat hărțile și planul de zgomot.

La rândul său, în cadrul dezbaterii, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a subliniat că planul de acțiune pentru combaterea poluării fonice urmărește protejarea sănătății cetățenilor și conservarea zonelor liniștite, fiind un document orientativ care va fi adaptat periodic. El a spus că principalul factor poluator rămâne traficul rutier — responsabil pentru 85% din zgomot —, iar soluțiile pe termen lung mizează pe investiții majore precum metroul, centura și trenul metropolitan, alături de extinderea flotei de transport public electric (aflată deja la 70%) și o schimbare esențială în comportamentul de deplasare al clujenilor.

„Legat de măsurile pe care le luăm, sigur, discutăm de acele măsuri mari care ar duce la limitare, să spun așa, sau la oferirea unor alternative pentru mașini: discutăm de trenul metropolitan, discutăm de centura metropolitană, discutăm de electrificarea căii ferate Cluj – Episcopia Bihor, discutăm inclusiv de metrou, care sigur, așa cum am văzut din studiile de fezabilitate, au menirea de a scoate câteva zeci de mii de mașini în afara Clujului. Asta, bineînțeles, coroborat și cu o schimbare de mentalitate pe care ar trebui să o avem. Pentru că degeaba vom avea metrou sau centură dacă numărul de mașini din interiorul orașului este în creștere, pentru că problema nu se va rezolva.

Deci trebuie până la urmă să schimbăm și noi niște mentalități în abordare și să schimbăm niște mentalități în folosirea transportului, indiferent sub ce formă discutăm sau sub ce tip de transport discutăm. Evident, transportul public este extrem de important”, a spus Dan Tarcea.

Cosmin PURIȘ