Proiectul „Frankfurt 2028” între șansă istorică și blocaj administrativ

Participarea României ca Țară Invitată de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt în 2028 (Frankfurter Buchmesse – FBM), cel mai important eveniment editorial din lume, tinde să se transforme dintr-o oportunitate culturală majoră într-un nou episod de bâlbâială birocratică.

Deși statutul obținut garantează o promovare fără precedent pentru scriitorii și industria de carte din România pe piața germanofonă și internațională, pregătirile pentru sezonul cultural 2027/2028 sunt profund marcate de întârzieri de peste 7-8 luni, incertitudini instituționale și tensiuni aprinse între Ministerul Culturii și breasla editorială.

Mărul discordiei: Cine conduce proiectul și unde s-au pierdut 8 luni?

De la semnatul contractului oficial cu Frankfurter Buchmesse pe 20 februarie 2026, proiectul a stagnat la capitolul organizare practică. Consiliul Director al Asociației Editorilor din România (AER) acuză Ministerul Culturii că a irosit opt luni fără a numi o echipă curatorială și fără a pune pe picioare un organism funcțional de coordonare.

„Problema fundamentală este toată această tărăgănare de șapte-opt luni și o comunicare absolut încâlcită din jurul proiectului. AER este de neocolit, pentru că România nu se duce la Frankfurt cu un stand instituțional gol, ci cu literatura, scriitorii și cărțile ei.” — Lidia Bodea, Vicepreședinta Asociației Editorilor din România (AER)

Reprezentanții AER reamintesc că au participat la consultări încă din iulie 2025, când o delegație germană a vizitat România, și că au fost schițate organisme consultative ce trebuiau formalizate printr-un simplu ordin de ministru. Ministerul a convocat de mai multe ori asociația (la Bookfest București în iunie, la consultări în iulie și la Bookfest Chișinău în septembrie), însă niciun protocol de colaborare nu s-a concretizat.

Pasarea responsabilității între instituții

Potrivit analizelor din mediul cultural (discutate recent și la GPS Cultural – Radio România Cultural), Ministerul Culturii a întâmpinat refuzuri succesive din partea principalelor instituții de profil:

• ARTEXIM, Biblioteca Națională a României (BNaR) și Institutul Cultural Român (ICR) au declinat rolul de coordonator principal.
• În cele din urmă, Ministerul a avansat ideea ca proiectul să fie preluat de Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC). Decizia a stârnit critici dure din partea scriitorilor și editorilor, care contestă expertiza OFIC în domeniul culturii scrise.

Luni, 12 octombrie, la sediul Ministerului Culturii a avut loc o conferință de presă urmată de o dezbatere aprinsă. Ministrul Culturii, András István Demeter, alături de Adriana Stănescu (Ambasadoarea României în Germania) și reprezentanți ai ICR, AFCN, CNC, ARTEXIM și ai Direcției Politici Culturale, au susținut că proiectul rămâne o prioritate națională ce necesită un buget adecvat și o colaborare strânsă cu sectorul privat.

Ministerul a evidențiat că cadrul legal actual (art. 15 și 16 din Legea nr. 186/2003 privind susținerea culturii scrise) permite încredințarea organizării către organizații profesionale de utilitate publică sau entități de drept public/privat desemnate prin Hotărâre de Guvern.

Scenariile de organizare propuse de Minister:

1. Preluarea de către AER (Asociația Editorilor din România): Ministerul a invitat AER — organizatorul Bookfest — să depună o propunere fundamentată pentru a prelua managementul proiectului.
2. Varianta de rezervă — Societatea Română de Radiodifuziune (SRR): În cazul în care opțiunea AER nu se concretizează, Ministerul ia în calcul predarea coordonării către SRR (organizatorul Târgului Gaudeamus), opțiune ce ar necesita ajustări legislative și un dialog accelerat cu conducerea interimară a Radioului Public.

Până la finalul acestei luni, Ministerul Culturii trebuie să predea către Frankfurter Buchmesse calendarul general al Programului Național RO GoH Frankfurt 2028, întins pe o perioadă de aproape trei ani.

Fiind vorba despre cel mai important proiect de diplomație culturală al României din ultimii ani, atât Ministerul Culturii, cât și Asociația Editorilor din România cad de acord asupra unui singur lucru: miza este uriașă. Statutul de Invitat de Onoare nu reprezintă doar participarea la un târg, ci o șansă de a lansa literatura română de pe ambele maluri ale Prutului pe piețele internaționale. Cu toate acestea, fără o decizie rapidă privind entitatea organizatoare și fără depășirea orgoliilor instituționale, există riscul ca prezența României la Frankfurt să rămână mult sub potențial.

Mara A. MUNTEAN