Profesorul Bogosavlievici salvează și redă comunității poveștile cu farmec ale Clujului

Îndrăgitul profesor de istorie al orașului, Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, și-a lansat joi, 24 septembrie 2026, în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania două noi volume, dedicate istoriei locale: „Clujul interbelic românesc” și „Să cunoaștem istoria Clujului cu profu’ Bogo. Obiective istorice, culturale, turistice”, publicate la Editura Casa Cărții de Știință. La eveniment au participat autorul, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, profesorul Radu Ardevan și reprezentantul editurii Casa Cărții de Știință, Marius Mureșan.

Orașul în care trăim, descoperit în carte

În deschiderea lansării, arheologul Radu Ardevan a spus că „Profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici cu darul pedagogic pe care îl are popularizează în mod fermecător istoria localității unde ne ducem viața și unde ne străduim să creăm ceva bun și folositor pentru cei din jur: „Importanța unui asemenea demers nici nu mai trebuie chestionată pentru că o comunitate devine comunitate când oamenii interacționează între ei și cu propriul trecut pentru a-și continua opera pe acest pământ, pentru a dezvolta localitatea și comunitatea lor, pentru a promova un pachet de valori. În această viziune, contribuțiile actuale ale domnului profesor Bogosavlievici aduc un plus”.

Despre volumul „Să cunoaștem istoria Clujului cu profu’ Bogo”, arheologul Radu Ardevan a spus că expune anumite realități „cu farmec, fără crispare, ca și cum te-ai plimba pe străzile acestui oraș, și răsfoind cartea, treci de la un monument la altul, de la un cadru istoric la altul, de la un mesaj al trecutului la altul, și toate împreună contribuie la o imagine cât mai bogată, cât mai colorată a orașului în care trăim și pe care continuu îl descoperim. „Cartea prinde aspecte foarte puțin cunoscute, monumente pe lângă care trecem toată ziua, dar de care nu știm, evenimente istorice care au modelat Clujul, dar au căzut în uitare, deși trăim consecințele lor, personalități și curente care au contribuit major într-un anumit moment al istoriei, confesiuni și etnii diferite, care toate au contribuit la modelarea Clujului nostru drag”, a spus vorbitorul.

Reconstituind aerul interbelic

Despre cartea „Clujul interbelic românesc”, profesorul a afirmat că umple un gol major în conștiința comunitară: „Nu e povestea celor 21 de ani dintre cele două războaie (…). Este vorba de aspectele de civilizație și de cultură ale unei comunități care trecea într-o altă etapă pe care cei mai vârstnici o știm din poveștile părinților și bunicilor. Am crescut cu ele și le-am auzit. Dar toate acestea pier în uitare dacă nu sunt așternute pe o hârtie de cineva. (…) Domnul profesor Bogosavlievici ne-a făcut un serviciu enorm, salvează exact poveștile și tradițiile care au definit Clujul interbelic (…) reconstituie atmosfera, cum se trăia, care erau preocupările, care erau obiectivele comunității, distracțiile, echipele sportive, instituțiile de cultură, primarii Clujului interbelic”. În opinia profesorului, toate acestea constituie un mesaj cultural: „Cunoașterea primară, generală a moștenirii culturale ar fi bine să fie răspândită în inimile câtor mai mulți clujeni, să fie un bun comun împărtășit și transmis pentru că o comunitate își poate construi viitorul doar dacă-și cunoaște și respectă trecutul. Acest lucru îl face profesorul Bogosavlievici și toți ar trebui să-i fim recunoscători.”

Personalitate rară

La rândul său, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, l-a caracterizat pe Vladimir-Alexandru Bogosavlievici ca fiind „unic” și „o personalitate rară”: Îl văd ca pe un personaj descins dintr-o altă epocă, în care memoria era o artă care conta foarte mult. Bogo este un istoric unic pentru că el vrea să adune în memoria lui toată istoria Clujului. N-o să mai găsiți pe nici unul ca el. El nu se bazează pe fișe, sigur că citește enorm, dar el adună și procesează toată informația în memoria lui și, ulterior, utilizează foarte ușor informația pentru a realiza cărți care sunt foarte utile și care ne transmit conținuturi pe care nu le găsim în altă parte. (…) Stăpânește în asemenea măsură informația istorică încât poate să lucreze cu ea foarte ușor. Marea lui calitate, pe lângă tipărirea de cărți, este faptul că s-a adaptat la noile tehnici de comunicare la podcast-uri, televiziuni, youtube, este extraordinar de cunoscut. Și asta este foarte important, mulți dintre noi, ceilalți istorici, nu am reușit întotdeauna să facem acest pas”.

Autorul a mărturisit că ideea de a scrie despre istoria Clujului i-a venit predând la clasă, dându-și seama că istoria locală nu este cunoscută. A scris din plăcere, din pasiune, în primul rând pentru elevi, ulterior și pentru publicul larg. „O cunoaștere bună a orașului duce la fundamentarea unei conștiințe civice, a unei societăți civile. În modernism o societate civilă are un rol foarte important. Deocamdată această societate civilă este doar pe hârtie, faptic, mai puțin. Sunt optimist, cine știe, viitorul ne va aduce și speranțele. Nu știu dacă noi vom supraviețui, dar, oricum, noi am pus o sămânță”, a subliniat autorul.

Profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici a dedicat cele două volume memoriei soției sale, Lucia, și a părinților săi, la rândul lor profesori de istorie în Cluj-Napoca.

Cărțile lansate fac parte din seria „Istoria la pas”, celelalte volume fiind: „Germanii din istoria Clujului”, „Italienii din istoria Clujului”, „Mănășturul clujean” și „Proful Bogo, o călăuză în istoria Clujului”, serie publicată de editura Casa Cărții de Știință cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca și a Consiliului Județean Cluj.

Tia SÎRCA