Clujul are o mare şansă!

Clujul a ajuns într-un punct în care nu mai este suficient să fie cel mai dinamic oraș din România. Are universități puternice, companii, specialiști, antreprenori și o comunitate conectată la economia europeană. Dar cât de mult folosește, de fapt, toate aceste resurse? Și, mai ales, ce poate deveni în următorii zece ani?

Câțiva clujeni ne-am propus să discutăm aceste întrebări pornind de la schimbările care au loc în Europa. Reconfigurarea economiei, investițiile în apărare și securitate, dezvoltarea inteligenței artificiale și competiția pentru tehnologii și specialiști creează oportunități noi. Clujul are motive să fie interesat de ele. Mai mult, are cu ce să intre în această competiție.

Un exemplu este industria tehnologică. Clujul a construit în timp un sector IT important, dar a rămas în mare măsură dependent de servicii și contracte pentru companii din afara țării. Următorul pas ar trebui să fie dezvoltarea de produse proprii, cercetare aplicată și tehnologii care să poată fi vândute pe piețele internaționale. Avem universități, ingineri, programatori și companii. Legătura dintre cercetare și economie este însă încă prea slabă.

Noile investiții europene în securitate și apărare pot deschide o direcție suplimentară. Programul SAFE și interesul UE pentru dezvoltarea capacităților industriale proprii creează oportunități inclusiv pentru companiile din domeniul electronicii, software-ului, inteligenței artificiale și al tehnologiilor cu utilizare duală. Clujul ar putea atrage proiecte și parteneriate în aceste domenii. Dar pentru asta trebuie să identifice companiile care pot participa, să le conecteze cu universitățile și să le ajute să intre în relație cu marii furnizori europeni.

Nici fondurile europene nu ar trebui privite doar ca o sursă de finanțare pentru infrastructură. Important este ce rămâne în urma investițiilor: capacități de producție, cercetare, locuri de muncă bine plătite și companii care pot crește. Altfel, riscăm să construim infrastructură fără să dezvoltăm suficient economia care ar trebui să o susțină.

Există însă o problemă pe care nu o putem ocoli: Clujul devine tot mai greu de locuit pentru o parte dintre oamenii care îl fac să funcționeze. Prețurile locuințelor sunt foarte ridicate, iar accesul la o locuință decentă îi afectează pe tineri, profesori, medici și specialiști. Nu putem vorbi despre competitivitate economică dacă oamenii de care economia are nevoie nu își mai permit să trăiască în oraș.

De aceea, locuințele accesibile trebuie să intre în aceeași categorie de priorități ca infrastructura de transport sau investițiile economice. Reconversia fostelor platforme industriale, dezvoltarea unor cartiere bine conectate și politici publice de locuire pot contribui la rezolvarea problemei. Nu este o temă secundară și nici exclusiv socială. Este o condiție pentru ca Clujul să își păstreze oamenii și să poată continua să crească.

O altă direcție în care orașul ar putea face mai mult este relația cu instituțiile europene. Clujul are reprezentanți în administrație, universități și companii care participă la proiecte internaționale, dar aceste inițiative sunt prea puțin coordonate. O prezență permanentă la Bruxelles, susținută în comun de administrație, mediul universitar și cel privat, ar putea ajuta orașul să identifice proiecte, să construiască parteneriate și să participe mai activ la programele europene.

În fond, nu ducem lipsă de instituții sau de oameni competenți. Ne lipsește mai degrabă un mecanism prin care aceștia să lucreze împreună în jurul câtorva obiective comune. Un consorțiu al administrației, universităților și mediului de afaceri ar putea face exact acest lucru: să stabilească prioritățile, să urmărească proiectele și să reprezinte interesele Clujului în relația cu partenerii europeni.

Miza este mai mare decât atragerea unor noi investiții sau păstrarea poziției de cel mai important centru economic regional al României. Clujul poate deveni un oraș european cu o economie mai diversificată, cu firme care dezvoltă tehnologii proprii, cu universități conectate la industrie și cu o administrație capabilă să lucreze la proiecte de anvergură.

Dar trebuie să înceapă să gândească și să acționeze la această scară. Să nu se mulțumească să atragă companii, ci să creeze condițiile pentru ca ele să dezvolte aici produse și afaceri importante. Să nu se limiteze la construirea de locuințe, ci să urmărească accesibilitatea lor. Să nu participe doar la programe europene, ci să fie prezent acolo unde se discută și se decid prioritățile.

Clujul are o mare șansă. Nu pentru că toate problemele sale sunt rezolvate, ci pentru că are resursele necesare pentru a face următorul pas. Întrebarea este dacă va reuși să le folosească împreună și să își propună mai mult decât să rămână primul între orașele României.

Dan LUCA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.