Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Derulăm mari poiecte de dezvoltare a structurilor și serviciilor medicale la Spitalul Clinic Județean de Urgență (2)

Cotidianul ”Făclia” continuă prezentarea informațiilor oferite de directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Claudia Gherman, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, despre proiectele pe care le gestionează cu bune rezultate, pentru derularea optimă a tuturor serviciilor medicale și evitarea unor disfuncționalități fie și accidentale.

”Avem nevoie permanent de specialiști buni, de personal calificat, mai ales la reanimarea pacienților cu politraume, pacienți critici, victime ale unui accident de circulație sau unei catastrofe. Acesta este un sector extrem de important al spitalului și asigurarea resurselor umane pluricalificate este prioritară.

La ora actuală, spitalul are peste 3.700 de angajați. E o dinamică a bunilor profesioniști – unii vin spre unitatea noastră sanitară, alții sunt atrași de sisteme medicale private.

Spitalul Clinic Județean de Urgență nu are o secție pentru pacienții cu arsuri grave. Din păcate, nici pentru viitor nu întrevăd o posibilitate pentru deschiderea unei secții specializate de arși. Sectorul de politraume al Spitalului este, în fapt, secția clinică Chirurgie 1, care are în structură un compartiment de 12 paturi de chirurgie plastică, plus 10 paturi de chirurgie ortopedică. De cele mai multe ori, un pacient politraumatizat are nevoie de o echipă medicală multidisciplinară. În clădirea de structură veche, în care avem deja 3 specialități, și reanimarea și blocul operator, sunt și câteva paturi incluse în Programul Național pentru Arși. Pot fi tratați pacienți cu arsuri până la un nivel de dificultate clar stabilit. Din nefericire, nu avem acum condiții să dezvoltăm o secție specială de arși în această clădire. Un pacient care a suferit arsuri pe o suprafață mare a corpului are nevoie de îngrijiri cu totul specializate. Dacă se va decide înființarea unui Centru de Arși la Cluj-Napoca, un astfel de proiect poate fi realizat. Au prins contur și încep să crească trei Centre de Arși în România – la București, Timișoara și Târgu-Mureș. ”Colectiv” a fost o lecție dură, o rană adâncă în memoria românilor: 65 de tineri și-au pierdut viața în urma incendiului din 30 octombrie 2015. Subliniez că un Centru de Arși e o structură aparte. Într-un spital sunt aproape în permanență paturi ocupate de pacienți programați sau aflați în situații critice. Pacienții arși au nevoie imediată de paturi pentru intervenții de urgență. Apoi poate trece o lungă perioadă de timp în care aceste paturi să nu fie utilizate pentru situații prevăzute strict pe acest domeniu. Prin urmare, un Centru de Arși trebuie să fie subvenționat, pentru că este o structură diferită față de medicina generală, obișnuită. Și, desigur, trebuie să funcționeze și un sistem de transfer rapid, cu elicopterul, al pacienților din diferite zone ale țării.

În mod cert, proiectul Spitalului Regional de Urgență este prioritar pentru noi, pentru că ar acoperi o multitudine de situații medicale speciale. Sunt prevăzute circuite funcționale de maximă operatitivitate. Proiectul include și o secție specială pentru arși. Nu va mai fi suspiciunea de infecții nosocomiale. Dar până la realizarea efectivă a acestui proiect major, noi investim în lucrări menite să asigure bunul mers al activității noastre medicale. Avem mereu șantiere deschise, mereu se repară sau se restaurează ceva, se aduc îmbunătățiri. Sunt sume mari pe care le alocăm pentru buna funcționare a serviciilor derulate în cele 34 de clădiri vechi ale Spitalului. Toate materialele de construcții s-au scumpit, prețurile extrem de mari sunt acum la ordinea zilei. Finanțarea principală a serviciilor medicale ale Spitalului vine prin Casa de Asigurări de Sănătate, în concordanță cu prestațiile de calitate efectuate de personalul nostru specializat. Dar matematica aplicată rutinier duce la o subfinanțare a actului medical. E necesar un sistem actualizat de codificare a bolilor, pentru a putea clădi o strategie optimă, bazată pe situații concrete. La Casa de Asigurări de Sănătate se vede în computer codul, nu și pacientul. Încă funcționăm după o codificare a bolilor efectuată în anul 1990 și care nu avantajează nicidecum anumite specialități, care rămân subfinanțate. Nu se poate face o stategie de sănătate și să se ofere pacienților tratamentele la care au dreptul dacă finanțarea nu va ține pasul cu decontarea reală a actului medical. Alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate va menține subfinațarea. Plătesc contribuțiile la sistemul de sănătate 5 milioane de români, așadar doar un sfert din populația țării. Spitalul trebuie să se descurce cu bugetul care i se alocă anual, cu o atare obișnuință am fost crescuți – eu fac parte din generația care a cunoscut perioada de lipsuri adevărate din istoria țării, acum nu mai avem aceste lipsuri nici acasă, nici la spital. Dispunem de cele necesare pacienților noștri dar consider că putem să le oferim mai mult.

Pe de altă parte, eu nădăjduiesc să mă pot baza pe o echipă de specialiști din ce în ce mai mare. Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) ”Iuliu Hațieganu” este principala instituție care ne furnizează tineri bine pregătiți – medici și asistente medicale -, toți dornici de perfecționare continuă. Mare parte din personalul medical al Spitalului este activă și la UMF. Înțelegem ce înseamnă să livrezi excelență și să aștepți rezultate pe măsură. Acest lucru îmi dă mult optimism și mă încarcă de energie de fiecare dată când problemele de rezolvat au o dificultate majoră.

În tumultul problemelor cărora a trebuit să le găsesc soluțiile cele mai bune, nici nu știu cum a trecut anul 2023. Niciodată nu am avut stări de spirit care să îmi inducă slăbiciunea de a mă plânge de ceva anume. Am considerat dificultățile ca fiind etape ale vieții pe care a trebuit să le întâlnesc și să trec peste ele. Nu mi s-au părut obstacole. Încă elevă fiind, am fost inclinată spre performanță și timp de 12 ani am obținut mereu premiul întâi. Am fost elevă olimpică la chimie – locul I pe țară la Olimpiada de Chimie și Medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Chimie -, am fost sportivă medaliată la scrimă. Am absolvit UMF cu media zece, m-am specializat în trei domenii – chirurgie vasculară, chirurgie generală și chirurgie plastică. Lucrez de peste 30 de ani la Spitalul Clinic Județean de Urgență. Am devenit manager al unității în anul 2121, anterior fiind director medical. Dacă până acum, pe tot acest drum al vieții mele, nu au fost dificultăți insurmontabile, atunci nu am de ce să mă îndoiesc că nu aș putea să fac față unor provocări din zilele noastre. Iată, am trecut cu bine peste perioada alarmantă cu sindromul respirator acut sever 2 – SARS-CoV-2. Nu e deloc o dificultate să militez pentru unitatea al cărei manager sunt, să găsesc surse de finanțare și să mă duc pe la toate forururile competente pentru a le obține. Sunt un bun negociator și interacționez bine cu oamenii dispuși să sprijine sistemul sanitar. Iar momentele mele de bucurie au fost cele pe care le trăim cu toții, mai cu seamă în familie. Profesional, fiind factor de decizie, trebuie să mă disociez de latura emoțională.

Schema de personal a Spitalului Clinic Județean de Urgență poate fi extinsă rațional, în mod eșalonat în timp și în paralel cu darea în funcțiune a Spitalului Regional. Am în vedere o extindere pentru diversificarea paletei de servicii la secțiile Spitalului Clinic Județean de Urgență. Trebuie să fim pregătiți pentru momentul tranziției de personal spre viitorul Spitalul Regional. La unitatea noastră sanitară va trebui să existe servicii utile populației – îngrijiri paleative, îngrijiri de lungă durată, servicii complementare -, care nu se vor regăsi la Spitalul Regional. Noi vom fi furnizorii cadrelor medicale pentru nucleul de bază al Spitalului Regional. Prin urmare, am o sarcină importantă de îndeplinit. Am și indicatori matematici pe care trebuie să îi realizez anual, dar pentru noi e imporant să asigurăm resursele umane pentru Spitalul Regional. Trebuie să ni se aprobe o suplimentare a statului de funcțiuni, precum și un buget suplimentar. E nevoie de un timp îndelungat pentru pregătirea resursei umane, pentru asistența medicală competentă la Spitalul Regional.

Pe de altă parte, resursele umane au nevoie de structurile specifice muncii lor. Dacă vrem să ne păstrăm în țară tinerii medici, trebuie să le asigurăm toate structurile de performanță medicală la locul de muncă. Tinerii urmează studii gratuite la Universitatea de Medicină și Farmacie și parcurg apoi etapa celor 5 ani de rezidențiat.

Referitor la întrebarea dumneavoastră despre intrarea în funcțiune a Centrului de Patologie Neurovasculară și Neurochirugie, este un termen estimativ pe care pot să vi-l ofer: 2025. Dacă toate mecanismele angrenate în proiect vor acționa perfect, noi am putea sconta și pe o inaugurare în anul 2024, dar va fi greu, pentru că și aparatura de înaltă performanță va trebui să fie perfect funcțională. Când proiectul Centrului de la Cluj Napoca a fost inclus, pentru finanțare, în Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), am fost singurul obiectiv din țară care începuse deja lucrările. La ora actuală suntem în cel mai avansat stadiu al lucrărilor finanțate prin PNRR. Eu mi-am dorit să fim mereu un exemplu demn de urmat, pentru că prin lucrări finalizate la termen țara noastră ar putea avea, într-adevăr, speranțele unei redresări economice și sociale mult așteptate de români. Dacă toate proiectele cu finanțare comunitară ar reuși să absoarbă banii în maniera în care o face Spitalul Clinic Județean de Urgență, atunci s-ar simți un progres real la nivel de țară. Cu Spitalul Regional trebuie să ne mișcăm rapid. Era planificată o deschidere a acestuia în anul 2027, dar cred că termenul va fi decalat. Important e să înceapă, în fine, construcția acestui mare edificiu. Clujenii și-au cam pierdut speranța, noi, medicii, încă suntem optimiști”.

Carmen FĂRCAȘIU