Instanța a tranșat situația alunecărilor de teren de pe strada Victor Papilian

Instanța s-a pronunțat definitiv în cazul șantierului din strada Victor Papilian din Cluj-Napoca unde au fost semnalate alunecări de teren. Conform sentinței pronunțate de Curtea de Apel Mureș, lucrările pe șantier vor putea fi reluate iar Primăria Cluj-Napoca va trebui să transmită beneficiarului proiectului soluția care se impune pentru a nu mai apărea probleme.

Pe terenul de 5000 de mp situat în partea stângă a străzii Victor Papilian, nr 22-30 din Cluj-Napoca, au fost autorizate patru case familiale, cu subsol, demisol, parter și mansardă,

Pentru a preveni forfecarea terenului în timpul funcționării șantierului, constructorul a luat măsuri pentru a consolida dealul.

În acest sens a fost construit un sistem de punere în siguranță a versantului cu 70 de stâlpi de fier de câte 1200 de kilograme fiecare și a unui zid de sprijin din beton armat, conform proiectului și a autorizațiilor eliberate de autorități. Cum pe acel deal nu a existat un sistem de drenare a apelor, proprietarii de case din zonă au drenat apele prin conducte pe care le-au îndreptat la vale spre terenurile pe care încă nu era construcții. Prin urmare, acest lucru nu a făcut decât să vulnerabilizeze și mai mult zona întrucât apa captată de aceste conducte s-a adunat în zona drumului(strada Victor Papilian) și a terenului pe care încă nu erau construcții.

În 2021, pe fondul unor ploi abundente și a faptului că zona din partea sud estică a terenului era supraîncărcată cu apă din cauza că acolo ajungeau tuburile improvizate de drenaj, stratul de pământ nisipos cu saturație de apă foarte mare aflat pe un strat de argilă, de altfel structura geologică a întregii zone a dealului Feleacului, s-a deplasat, rupând malul din zona șantierului. Acest lucru a dus la modificări pe o distanță de câțiva metri a sistemului de sprijin al versantului. Totodată o parte din strada Victor Papilian s-a tasat, afectând gardurile la casele de deasupra drumului.

Odată cu apariția acestei situații, doi dintre proprietarii de case din zonă au cerut anularea autorizațiilor de construire.

Instanța de fond a anulat autorizațiile emise de municipalitate pentru cele patru case însă recent, Curtea de Apel Mureș a decis că menținerea autorizațiilor de construire emise în 2016 de primărie pentru cele patru imobile sunt valabile.

„Admite recursul formulat de pârâtul Pop Mircea-Horea (cu datele de identificare şi dom. proces. ales) împotriva sentinţei civile nr. 4421/12.07.2022, pronunţată de Tribunalul Cluj – secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 4421/117/2021. Casează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând în limitele casării: Admite excepţia inadmisibilităţii petitului având ca obiect constatarea încetării efectelor autorizaţiilor de construire nr. 74/2016, 75/2016, 76/2016 şi 77/2016 şi respinge ca inadmisibilă cererea având ca obiect constatarea încetării efectelor autorizaţiilor de construire nr. 74/2016, 75/2016, 76/2016 şi 77/2016. Obligă în solidar pârâţii Pop Mircea-Horea şi Primarul municipiului Cluj-Napoca (cu datele de identificare) la plata către reclamanţii Kiraly Attila şi Kiraly Barna-Istvan (cu datele de identificare) a sumei de 4.700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale la fond. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Obligă în solidar intimaţii Kiraly Attila şi Kiraly Barna-Istvan la plata către recurentul Pop Mircea-Horea a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată parţiale în recurs. Definitivă”, a arată în decizia instanței mureșene.

În această situație, Primăria Cluj-Napoca va trebui să lămurească în ce condiții pot fi continuate lucrările și dacă se impune reautorizarea proiectului, ținând cont că autorizațiile emise în 2016 au expirat.

Între timp, beneficiarul se judecă pentru anularea unui contract dintre primărie și RADP pentru efectuarea unor lucrări de umplere cu pământ a zonei șantierului în care s-au făcut excavații la proiectul imobiliar. Proprietarul proiectului spune că RADP a făcut lucrările fără a avea proiectul avizat de Ia Inspectoratul de Construcții iar după finalizarea intervențiilor de umplere cu pământ a șantierului nu s-a făcut recepție. Mai mult, proprietarul proiectului privind cele patru case spune că toate costurile aferente intervențiilor făcute de RADP au fost supraevaluate și cere expertiză de specialitate pentru a vedea exact dacă soluția aleasă de primărie și RADP se preta sau nu la situația apărută în zonă.

C.P.

Cosmin PURIȘ