Idola Theatri: Incursiune în sfera imaginarului

A fost deschisă expoziția personală a lui Ovidiu Avram intitulată „Idola Theatri”, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Vernisajul de miercuri seara a avut un succes remarcabil, cu sălile muzeului pline de oameni de toate vârstele, admirând operele intrigante ale artistului.

În deschiderea vernisajului, Iakob Attila a luat cuvântul. El este curatorul expoziției și a creat și textul curatorial al acesteia. Într-un discurs scurt, dar elocvent, Iakob Attila a prezentat publicului faptul că Ovidiu Avram este un reprezentant important al curentului suprarealismului în România, cu un stil artistic mai dinamic decât al altor suprarealiști, evidențiind astfel o suprapunere de dimensiuni în arta sa. În textul de prezentare al expoziției, curatorul a subliniat că lucrările expuse reprezintă o evoluție artistică și un proces de creație caracterizat de efervescență intelectuală și fervoare tehnică.

„Idola Theatri” este concepută ca o invitație în lumea artistică, cu scopul de a dezvălui  construcțiile ideologice, mentale și prefabricate care au modelat identitatea noastră, fie că am conștientizat acest lucru sau nu. Este lumea imaginară o creație proprie sau este și ea un amalgam de concepte și construcții împrumutate, un teatru al măștilor ce se vrea a face parte dintr-o hiperrealitate? Cum distingem realitatea de vis și, în această diferențiere, cum distingem puritatea de impostură? Conceptul de „Idola Theatri” a fost rodul lui Francis Bacon în cartea Novum Organum, publicată în 1620, care detaliază un nou sistem de logică, care postulează nevoia abandonării tradiției și autorităților scolastice, care obstrucționează libertatea de gândire. „Idola Theatri” reprezintă, pe scurt, toate prejudecățile formale pe care le-am adunat în noi, toate constructele filozofice si dogmatice care se prezintă ca fiind unice, corecte și valabile, când de fapt, toate acestea sunt doar sisteme iluzorii inventate de om, măști care nu au valabilitate în eternitate, căci sunt falsuri și închipuiri ale minții umane.

Ei bine, Ovidiu Avram folosește pensula pentru a da formă și culoare acestor postulate date de Francis Bacon. Idolii minții sunt demascați și materializați pe pânza lui Ovidiu Avram, care creează o pictură încărcată, enigmatică, detaliată și mai ales, actuală, căci acest oniric, imaginar, tridimensional ce apare în arta sa este un oniric al viitorului, în stilul graficii jocurilor video, care sunt cel mai bun exemplu vizual pentru ceea ce înseamnă teoria postumanului din ziua de astăzi. Astfel, ideile istoriei se întâlnesc într-un punct comun în opera lui Ovidiu Avram ideile umaniste și renascentiste ale lui Francis Bacon întâlnesc teoria postumană și astfel, idolii reprezentați de artist sunt o combinație între clasicism și estetica cyborg. Oricât de ciudată ar părea această combinație, mi se pare că Ovidiu Avram o face într-un mod foarte conștient și, astfel, trece suprarealismul românesc la un cu totul alt nivel.

Utilizând o paletă complexă de culori, lucrările lui Ovidiu Avram devin în narațiuni în cadre, în care ingenioasele încrucișări de linii și forme  spun povestea unei istorii imaginare și reale a umanității. Aceste narațiuni nu urmează o cronologie logică, ci se suprapun spațial, temporal și dimensional, provocându-ne să ne reevaluăm concepțiile legate de indicii spațio-temporali.

În interiorul expoziției, ne regăsim într-un continuum de realități și pararealități, unde ideile sunt prezentate într-un mod fluid, ele nemaifiind concepte rigide și universal valabile. Relativismul devine forța conducătoare, care rămâne eternă și neafectată.

Prin astfel de abordări artistice, Ovidiu Avram ne provoacă să contemplăm și să reflectăm asupra diversității realităților și interpretărilor noastre, dezvăluind complexitatea lumii noastre interioare și exterioare. Expoziția „Idola Theatri” ne poartă într-o călătorie captivantă prin lumea sa artistică, unde tradiția și inovația se îmbină armonios, dând naștere unui dialog între trecut și viitor, între cunoscut și necunoscut.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca până în data de 6 august.

Mara A. MUNTEAN