Educația timpurie la UBB: ce aduce noua licență pentru formarea profesorilor

Începând cu anul universitar 2026–2027, în cadrul Departamentului de Științe ale Educației al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din Universitatea Babeș-Bolyai funcționează programul de licență „Educație timpurie”. Apariția sa marchează un nou pas în profesionalizarea personalului didactic care lucrează cu copiii de la naștere până la vârsta de 6 ani.

Dezvoltarea programului de la UBB face parte dintr-un proces național mai amplu, început odată cu introducerea programului „Educație timpurie” în nomenclatorul studiilor universitare de licență. Pregătirea universitară poate fi concentrată exclusiv asupra particularităților dezvoltării, îngrijirii și educației copilului din intervalul 0–6 ani.

Noua licență nu apare într-un sistem lipsit de personal calificat. În grădinițele din România lucrează profesioniști formați prin trasee diferite: absolvenți ai liceelor pedagogice, institutori, absolvenți ai programului Pedagogia învățământului primar și preșcolar și persoane care au urmat programe de conversie profesională. Noua specializare poate contribui însă la conturarea unui standard universitar propriu educației timpurii și a unei identități profesionale distincte pentru profesorii care lucrează cu copiii mici.

Pentru a înțelege cum a fost construit programul de la UBB, ce competențe urmărește și ce schimbări poate produce în sistem, l-am invitat la dialog pe profesorul universitar doctor Ion Albulescu, directorul Departamentului de Științe ale Educației.

Domnule profesor, la deschiderea anului universitar la științele educației am văzut amfiteatrul arhiplin cu studenți; cred că peste 90% erau studente. Care este astăzi interesul tinerilor, în special al absolvenților de liceu, pentru științele educației?

Prof. univ. dr. Ion Albulescu: Științele Educației asigură o profesionalizare în câteva specializări ofertante pe piața muncii. Dacă începem cu grădinițele, la care se adaugă acum și creșele, și continuăm cu învățământul școlar, vedem că există locuri de muncă în acest domeniu. Până la urmă, când alegem o facultate, ne uităm și la perspectivele profesionale de la finalul studiilor. Iar Clujul stă bine din acest punct de vedere. Se construiesc creșe și grădinițe, într-o dinamică susținută de nevoile comunității locale. Din perspectivă ocupațională, acolo unde sunt locuri de muncă, crește și atractivitatea specializărilor care pregătesc pentru ele. Apoi, așa cum s-a văzut și în sală, aceste profesii atrag mai ales tinere. Părinții copiilor mici sunt atenți la felul în care lucrează cadrele didactice, iar cei care lucrează în creșe, grădinițe și învățământul primar se bucură de aprecierea comunității. Din perspectiva percepției sociale și individuale, sunt profesii onorante, ceea ce poate încuraja o absolventă de liceu să le aleagă. Dincolo de educația timpurie și pedagogia învățământului primar, oportunitățile profesionale sunt mai numeroase. Absolvenții masteratelor departamentului se pot îndrepta, de pildă, spre consiliere școlară și în carieră, management educațional sau profesia de profesor de sprijin. Adaptăm continuu aceste programe la cerințele domeniului și la cadrul legislativ.

De ce a devenit necesară o specializare universitară distinctă în „Educație timpurie”? De ce este importantă această etapă în educația copilului?

Prof. univ. dr. Ion Albulescu: Una dintre preocupările mele este istoria ideilor în educație. De la greci încoace și până nu demult, s-a considerat că educația formală, școlară, începe în jurul vârstei de șapte ani. Până atunci, educația aparținea familiei; de aici și expresia „șapte ani de acasă”. Dar aceasta trimite mai degrabă la buna creștere. Astăzi abordăm lucrurile diferit. La nivel de fundamentare epistemologică, sunt studii mature care ne arată că primii cinci ani din viața copilului sunt decisivi pentru evoluția lui viitoare. Curriculumul pentru educația timpurie urmărește dezvoltarea unor abilități și comportamente care vor sta la baza competențelor formate mai târziu, în școală. Pentru o perioadă, și în curriculumul pentru educație timpurie s-a vorbit despre formarea de competențe; ulterior, accentul a revenit asupra abilităților și comportamentelor. Copiii mici învață mult prin imitație. De aceea, este important ca adulții semnificativi din viața lor să fie pregătiți pedagogic. Ne dorim ca viitorii profesori pentru educație timpurie să fie potriviți pentru rolul pe care îl vor avea în creșe și grădinițe.

Prin ce se diferențiază noua licență în „Educație timpurie” de programul „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”?

Prof. univ. dr. Ion Albulescu: Se poate spune că „Educația timpurie” s-a desprins din „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”. Programul anterior avea avantajul dublei calificări: absolvenții puteau participa atât la concursuri pentru posturi în grădinițe, cât și la cele pentru învățământul primar. Sunt ani în care apar mai multe posturi într-un domeniu și ani în care sunt mai multe în celălalt. Separarea specializărilor are însă argumentele ei. În primul rând, concentrarea pe o singură etapă a dezvoltării copilului oferă mai mult timp pentru aprofundarea domeniului și pentru practică. În al doilea rând, urmărește o pregătire unitară pentru educația timpurie. Planul de învățământ a fost stabilit, în mare parte, la nivel național: discipline obligatorii, credite și ore de curs și seminar. Noi putem interveni îndeosebi prin cursurile opționale. Un alt argument este includerea explicită a etapei antepreșcolare în pregătirea oferită de noua specializare. Contează și apropierea de practicile europene. Din câte am înțeles, în discuțiile de la nivelul ministerului a cântărit consultanța Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; a fost invocat inclusiv modelul educației timpurii din Noua Zeelandă.

Cum a fost alcătuită echipa academică a programului și ce domenii de expertiză ați considerat necesare pentru pregătirea viitorilor profesori pentru educația timpurie?

Prof. univ. dr. Ion Albulescu: În Departamentul de Științe ale Educației avem mulți colegi cu experiență în educația timpurie și cu realizări didactice și științifice recunoscute. Avem un laborator de cercetare în acest domeniu, articole indexate în Web of Science și monografii destinate educatorilor. De aceea, nu a fost dificil să alcătuim colectivul didactic; au fost necesare doar unele ajustări ale abordării.

Cum veți asigura legătura dintre ceea ce învață studenții la universitate și realitățile din creșe și grădinițe? Vor ajunge și în unități din mediul rural?

Prof. univ. dr. Ion Albulescu: Sunt două întrebări. Încep cu o afirmație pe care o întâlnesc adesea în discuțiile publice: că studenții fac prea puțină practică. În cazul nostru, aceasta este o falsă impresie. Pentru Educație timpurie este planificată, încă din primul semestru, câte o zi de practică pe săptămână. În fiecare semestru din primul an se adaugă o săptămână comasată de practică; în anul al doilea, câte două săptămâni pe semestru, iar în anul al treilea, câte trei. Colaborăm cu grădinițe din oraș, școli de aplicație în care studenții sunt îndrumați de mentori cu experiență. Părinții sunt obișnuiți cu prezența studenților. În creșe va trebui să adaptăm numărul lor la condițiile specifice, inclusiv la cele sanitare, și vom fi atenți la reacțiile părinților. Cât privește mediul rural, este posibil ca cel puțin o parte dintre studenți să facă practică în localități din jurul orașului.

Cum veți evalua activitatea studenților în practică? Ce rol va avea feedbackul mentorilor?

Prof. univ. dr. Ion Albulescu: Practica are o fișă a disciplinei, care poate fi consultată pe site, și se încheie cu o notă. În evaluare contează aprecierile mentorilor, dar și portofoliul elaborat de student. Coordonatorul practicii îl verifică, iar studentul îl susține la un colocviu. Încercăm să pregătim viitorii educatori în condiții cât mai apropiate de realitatea din grădinițe. Unii dintre colaboratorii noștri și-au susținut doctoratul aici și lucrează în învățământ. Ne bazăm pe experiența lor atât în practică, cât și la seminare, unde aduc exemple concrete din activitatea cu copiii. Astfel, cursurile susținute de profesorii departamentului sunt completate de experiența aplicată a colaboratorilor.

Îi mulțumim profesorului Ion Albulescu pentru interviul acordat. Dincolo de pregătirea viitorilor profesori, miza unei educații timpurii bine structurate este ca fiecare copil să își dezvolte potențialul și să pornească spre școală cu șanse cât mai apropiate de ale celorlalți, indiferent de familia din care provine.

Dan Crișan

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.