Cum se obțin drepturile prin depunerea dosarului de refugiat

•Interviu cu doamna Mariana Sălciuan, directorul Casei Județene de Pensii Cluj•

Rep: Doamna director, Mariana Sălciuan, apariția Legii nr. 154/2021 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 martie 1940 și până în 6 martie 1945 din motive etnice, a creat nu doar bucurii ci și multe neînțelegeri în întocmirea dosarelor. În acest sens vă rugăm să veniți cu precizările cerute de acest important act normativ, ale cărui drepturi se acordă beneficiarilor din prima lună a anului viitor.

Mariana Sălciuan: Legea nr. 154/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu  începere  de  la 6 septembrie 1940  până la 6 martie 1945 din motive etnice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573/07.06.2021 și a intrat în vigoare cu data de 10 iunie 2021.

Deși termenul de acordare și stabilire a drepturilor prevăzute de Legea nr. 154/2021 este începând cu data de 1 ianuarie 2022, în prezent ne confruntăm cu probleme generate de numărul mare de dosare, aproape 7000 înregistrate până acum, care trebuie cu multă atenție analizate, pentru a se identifica eventualele lipsuri sau neconcordanțe ce vor trebui completate ulterior de solicitanți.

Rep: Mulți posibili beneficiari, ne adresează nouă, presei, întrebări legate de sursa obținerii unor acte ce dovedesc calitatea de refugiați ai părinților.

Mariana Sălciuan: Da, cunoaștem multe cazuri. O situație aparte este generată de faptul că foarte mulți solicitanți nu mai găsesc hotărârile prin care era stabilită calitatea de refugiat al părintelui decedat, iar instituția noastră, pentru a veni în sprijinul lor, a înregistrat aceste dosare cu o declarație pe proprie răspundere că nu mai dețin hotărârea defunctului și încercăm să identificăm noi dosarul de refugiat al acestuia. De asemenea, mai sunt numeroase cazuri în care se solicită copia acestor hotărâri pentru a fi depuse la casele teritoriale de pensii din alte județe unde au domiciliul copii urmași, dar ai căror părinții au avut dosarul de refugiat la Cluj.

Rep: Cine, unde și până când se pot depune dosarele cu aceste cereri?

Mariana Sălciuan: Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de O.G.nr.105/1999, aprobată prin Legea 189/2000, republicată, modificată și completată prin Legea nr.154/2021 se depun personal sau prin mandatar desemnat prin procură notarială la Casa Județeană de Pensii Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. George Coșbuc, nr.2, în zilele de luni – joi între orele 8.00 – 14.00 și vineri între orele 08.00-12.00 la ghișeele de la parterul instituției, destinate pentru preluarea actelor.

Pentru a evita aglomerațiile nedorite la sediul CJP Cluj, dosarele pentru acordarea indemnizației prevăzută de Legea nr.154/2021  se pot depune și la sediile Caselor Locale de Pensii Dej și Turda pentru solicitanții care au domiciliul în raza acestora, programul cu publicul la casele locale de pensii fiind luni-vineri între orele 8⁰⁰-12^00.

Este important de precizat că data acordării acestor drepturi este 1 ianuarie 2022, indiferent de data depunerii dosarului în intervalul de timp până la data de 31.12.2021.

Recomandăm să nu fie transmise dosarele prin poștă, deoarece dosarele nu vor fi soluționate fără a fi prezentate actele originale solicitate pentru a fi vizate copiile conform cu originalul, iar declarația pe proprie răspundere menționată mai jos trebuie semnată în fața funcționarului de la ghișeul care înregistrează actele.

Rep: Noua Lege acordă indemnizație și copiilor persoanelor care au fost ,, prigonite’’ în acea grea perioadă?

Mariana Sălciuan: Acest act normativ, prin introducerea art. 3¹, a extins sfera beneficiarilor O.G. nr. 105/1999, în sensul acordării unor drepturi și copiilor persoanelor care conform art. 1 alin. 1 în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează:

1. a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate; d) a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; e) a fost supraviețuitoare a trenului morții; f) este soțul sau soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit; g) a fost evacuată din locuința pe care o deținea.

Rep: Însă acest act normativ are și câteva restricții pe care vă rog să le nominalizați.

Mariana Sălciuan: Legea impune o restricție în sensul că nu pot beneficia de prevederile O.G. nr. 105/1999 cu modificările și completările ulterioare ”persoanele condamnate pentru infracțiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfășurat o activitate fascistă în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliție și din instanțele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanților regimului comunist, precum şi copiilor acestora.”. Condiția de eligibilitate impusă de art. 9 trebuie îndeplinită atât de către titular, cât și de soțul supraviețuitor, cât și de urmași(copii), iar dovedirea acesteia se face cu declarația pe proprie răspundere (ale căror modele se găsesc pe site-ul instituției www.pensiicluj.ro.→ Secțiunea Formulare). Există 3 categorii de copii urmași: 1) Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțată”  și care are dreptul la o indemnizație în cuantum fix de 175 lei; (2) ”Copilul minor la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) și g), precum și copilul născut în perioada în care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g  au dreptul la o indemnizație lunară în același cuantum cu indemnizația de care ar fi beneficiat părintele lor decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.”(3)  Copilul născut după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) sau copilul celui decedat după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), în situația în care părintele său, deși ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile prezentei ordonanțe, are dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația de care ar fi beneficiat părintele său decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.

 Rep: Deci, copilul decedatului care nu a beneficiat de indemnizația de refugiat, datorită faptului că nu și-a depus dosarul prevăzut de Lege, are posibilitatea să obțină aceste drepturi?.

Mariana Sălciuan:  Sigur că da. Se impune observația că se poate depune dosarul de către copilul urmaș  pentru stabilirea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, așa cum a fost modificată de Legea nr. 154/2021, chiar dacă tatăl decedat nu a primit indemnizație de refugiat, dar mama sa a beneficiat de drepturi ca soț supraviețuitor, depunându-se  hotărârea mamei, căci în dosarul ei se găsesc datele care dovedesc refugiul soțului decedat.

În situațiile în care ambii părinți au beneficiat de indemnizația prevăzută de O.G. nr. 105/1999 sau în care copilul  beneficiază deja de indemnizație ca titular și ar putea avea și dreptul la indemnizație în calitate de copil urmaș, în toate aceste cazuri beneficiază de o singură indemnizație și anume de cea al cărei cuantum este mai mare.

 Rep: Care sunt actele ce trebuie să le găsiți în aceste dosare?.

 Mariana Sălciuan:  Actele necesare fiecărei categorii (titular, soț supraviețuitor, urmaș – copil) se găsesc pe site-ul instituției www.pensiicluj.ro.→ Prestații→ Indemnizații prevăzute de legi speciale, în mare acestea fiind:

• Cerere și declarații tip: Declarația pe proprie răspunderecă se respectă prevederile art.9 din Legea nr. 154/2021 și declarația pe proprie răspundere că s-a luat la cunoștință data stabilirii drepturilor cu 01.01.2022  (se găsesc pe site la secțiunea Formulare/Pensii  sau la ghișeul instituției); Certificatul de deces al părintelui; Actul de identitate al solicitantului; Certificatul de naștere al solicitantului; Certificatul de căsătorie al solicitantului dacă s-a schimbat numele în urma căsătoriei; Hotărâri de divorț (dacă este cazul) și/sau certificate de căsătorie și deces pentru soții anteriori (dacă este cazul) pentru dovedirea evoluției numelui; Copie hotărâre și decizie/cupon de pensie prin care s-a plătit indemnizația în drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 pentru părintele decedat;                          În situația în care deși s-au depus toate eforturile pentru a găsi măcar unul din actele enumerate ale părintelui decedat și solicitanții sunt în imposibilitatea de a le depune NU TREBUIE SĂ SOLICITE COPIE DE LA CASA JUDEȚEANĂ DE PENSIE, dosarul poate fi depus împreună cu declarație pe proprie răspundere pentru persoanele care nu mai dețin hotărârea ( original sau copie) persoanei decedate, iar la momentul analizării acestuia vom încerca să identificăm actele din dosarele pasive părintelui decedat pentru a putea fi soluționat.

 Rep: Mulțumindu-vă, doamna director, pentru oportunitatea cu care ați răspuns întrebărilor noastre, în final vă rugăm să nominalizați actele necesare dovedirii calității de persecutat din motive etnice al părintelui/ părinților solicitantului, care la data decesului nu avea stabilită calitatea de beneficiar al O.G. nr.105/1999.

Mariana Sălciuan:  În situația în care părintele său a decedat după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1)lit. a)-e) și g) și nu a beneficiat de prevederile ordonanţei O.G. nr. 105/1999, copilul acestuia va trebui să facă  dovada  încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1  a titularului decedat cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt: acte eliberate de Crucea Roşie Internaţionala; acte eliberate de lagărele de concentrare; livrete militare sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, pentru persoanele care au fost în detașamentele de munca obligatorie; carnet/foi de pontaj privind zilele de munca obligatorie; carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev; adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale Romane sau de direcţiile judeţene ale acestora, ordine, dispoziţii etc.; buletine de evidență a populaţiei, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectiva din Transnistria; acte eliberate de primăria oraşelor respective; certificate sau adeverinţe de la autoritățile militare ori civile româneşti; adeverinţe eliberate de alte autorităţi din Transnistria și alte asemenea acte oficiale doveditoare.

A consemnat Dumitru VATAU