Creștere accelerată a cazurilor de demență

Potrivit Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195  cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050. Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual la data de 21 septembrie, Institutul Național de Sănătate Publică se alătură campaniei internaționale de informare și conștientizare, promovând mesajul „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența”, informează reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Cluj, pe site-ul instituției, publicând un comunicat al INSP.

În 2025, 12. 173 cazuri noi de boală Alzheimer

Tema campaniei din acest an evidențiază importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor demenței, a accesului la diagnostic și la servicii de îngrijire și sprijin, contribuind la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate și a familiilor acestora, potrivit surselor citate.

În România, îmbătrânirea populației reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea numărului persoanelor diagnosticate cu demență. Conform datelor disponibile în sistemul de supraveghere al Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2025 au fost raportate de către medicii de familie 12. 173 cazuri noi de boală Alzheimer, un număr dublu de cazuri  față de anul 2014, ceea ce evidențiază impactul tot mai important al acestei afecțiuni asupra sistemului de sănătate. Numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt diagnosticate în stadii avansate. Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și în mediul urban în comparație cu mediul rural. Diferențele pot fi explicate parțial prin o adresabilitate mai bună la servicii de sănătate pentru mediul prin un acces mai bun la serviciile de sănătate din mediul urban. Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195  cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.

„Aceste date statistici subliniază necesitatea intensificării eforturilor de informare și prevenire. Aproape 80% dintre persoanele din populația generală sunt îngrijorate de riscul de a dezvolta demență, însă una din patru consideră, în mod eronat, că această afecțiune nu poate fi prevenită și că nu există măsuri care pot reduce riscul de apariție. În realitate, dovezile științifice arată că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau chiar prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demență”, subliniază specialiștii INSP.

 Semnele bolii 

Simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor. Inițial, persoanele cu demență Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe și le este dificil să își organizeze și să își exprime gândurile, iar unele dintre schimbările de dispoziție și comportament pot fi legate de dificultățile de comunicare. Pe măsură ce demența Alzheimer progresează, simptomele se  accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. În stadiile avansate ale demenței Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, cu tulburări de înghițire.

Pentru prevenirea riscului de declin cognitiv și demență medicii recomandă: exerciţii fizice: exerciții de coordonare și de menținere a echilibrului; implicare socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat; dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline; timulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie; igiena somnului: program de somn regulat; reducerea stresului; renunţarea la consumul de alcool şi fumat.

Specialiștii recomandă un consult geriatric preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar și în absența unor simptome evidente. „Cu cât factorii de risc și primele semne de declin cognitiv sunt identificați mai devreme, cu atât planul de îngrijire poate fi mai eficient, iar un diagnostic pus la timp rămâne cea mai bună investiție în calitatea vieții celui drag”, precizează cadrele medicale. Amintind că pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere.

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin afectarea memoriei, gândirii, comportamentului și autonomiei personale, reprezentând cea mai frecventă formă de demență, responsabilă pentru aproximativ 60–70% din totalul cazurilor. Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani. Alți factorii de risc sunt cei genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.