Noi cercetări arheologice ale istoricilor gherleni privind un turn roman de apărare

Arheologii din municipiile Gherla și Bistrița sunt deosebit de activi în această toamnă. Până când timpul permite ei lucrează pe șantierele din zonă, dar și în județul vecin Bistrița Năsăud. După cercetările de mare valoare de la castrul roman de la marginea municipiului Gherla și identificarea drumului roman care înaintează spre comuna Sic, din vara trecută, istoria zonală se îmbogățește din nou. De această dată, în prim-plan se află  și un turn roman de apărare și observare din localitatea Negrilești, în apropiere de Reteag, identificat cu ajutorul unor documente de arhivă și cercetat arheologic în ultimii doi ani. Descoperirea readuce în atenție un obiectiv semnalat încă din secolul al XIX-lea și oferă noi indicii despre sistemul defensiv al Imperiului Roman. În spatele acestei reconstituiri istorice se află, alături de arheologul Radu Zăgreanu, de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, experimentat în cercetarea limesului, dr. Mátyás József, managerul Centrului Muzeal de Istorie din Gherla. Pasiunea acestuia pentru trecut, atenție la detalii și perseverență în cercetarea documentelor, au contribuit la identificarea obiectivului.

Pornind de la manuscrisele arheologului Torma Károly, acesta a reușit să localizeze pe hartă poziția probabilă a turnului, iar cercetările de teren au confirmat existența construcției romane. Povestea descoperirii turnului de la Negrilești începe cu aproape un secol și jumătate în urmă. În 1876, în timpul lucrărilor de construire a unui drum, în hotarul localității au fost descoperite ruinele unei construcții antice și mai multe obiecte de factură romană. Primarul de la acea vreme a făcut cunoscută descoperirea în presă, iar cazul a atras atenția renumitului arheolog Torma Károly, chemat la fața locului pentru a cerceta vestigiile. „A constatat că este vorba de un burgus roman și că în apropierea lui se află un turn roman”, explică dr. Mátyás József. În manuscrisele sale, Torma Károly a consemnat și existența altor două obiective în zonă: o fortificație posibil dacică și o construcție dreptunghiulară, cu dimensiunile de 4 × 4 metri, situată în punctul numit Picioru Vreniciori. Documentele au rămas o sursă importantă pentru cercetarea istoriei locale. Prelucrarea lor în cadrul tezei de doctorat a managerului Centrului Muzeal de Istorie din Gherla a oferit ocazia reluării investigațiilor și verificării informațiilor consemnate de arheologul din secolul al XIX-lea. „Eu am făcut partea de convertire a unităților de măsură pe care le folosea Torma în unități metrice și am identificat pe hartă punctul unde ar fi trebuit să fie turnul. Radu Zăgreanu s-a dus pe teren, în urmă cu doi ani l-a găsit și s-a dovedit, prin săpături arheologice, că este vorba de un turn roman construit din piatră și mortar – un turn circular, de aproximativ 5,20 metri diametru”, povestește dr. Mátyás József. Turnul de la Negrilești făcea parte din sistemul de fortificații de pe Limesul Roman, linia de frontieră a Imperiului Roman. După extinderea teritoriilor cucerite, romanii au organizat sisteme de apărare care includeau castre, așezări militare mai mici și turnuri de pază și observare, amplasate astfel încât să permită supravegherea terenului și transmiterea rapidă a informațiilor. Turnurile erau dispuse, în anumite sectoare, la distanțe de aproximativ un kilometru, cu vizibilitate directă între ele. Într-un peisaj în care vegetația era mai puțin densă decât în prezent, aceste puncte de observație permiteau transmiterea semnalelor și avertizarea garnizoanelor în cazul apariției unui pericol. Mesajele puteau fi transmise prin semnale de fum, semnale optice sau acustice, astfel încât informația să ajungă într-un timp cât mai scurt la trupele aflate în castrele din apropiere. Potrivit reconstituirilor istorice prezentate de cercetători, în sistemul de supraveghere erau implicați soldați organizați în schimburi. Turnurile funcționau în legătură cu așezări militare de dimensiuni mai mici, precum burgusul de la Negrilești, care ar fi putut găzdui în jur de 100 de soldați. O parte dintre aceștia asigurau serviciul de pază, în timp ce ceilalți rămâneau disponibili pentru alte sarcini sau pentru intervenții în situații de urgență. În nordul provinciei Dacia, linia fortificațiilor cuprindea puncte importante precum Bologa, Porolissum și Ilișua, continuând spre Negrilești și Bistrița. Sistemul defensiv se prelungea apoi spre sud, prin actualul județ Mureș, până în zona Văii Oltului.

Cercetările arheologice recente au permis investigarea atât a exteriorului, cât și a interiorului turnului de la Negrilești. La lucrări au participat o echipă de arheologi, studenți voluntari de la Universitatea Babeș-Bolyai, precum și elevi de gimnaziu și liceu din zonă. Rezultatele sunt importante atât prin confirmarea funcției construcției, cât și prin starea de conservare a zidurilor.„Turnul descoperit acum face parte din sistemul de fortificații de pe Limesul Roman și este primul de acest fel și într-o stare atât de bună, descoperit la noi. Împreună cu arheologii și voluntarii am săpat și în afara lui, și în interior, practic l-am dezvelit în totalitate. Se păstrează 5-6 asize (rânduri orizontal de pietre sau cărămizi așezate una peste alta, care formează zidăria unei construcții), deci e unul din cele mai bine conservate turnuri descoperite vreodată”, afirmă dr. Mátyás József. În interiorul turnului a fost identificată o posibilă pivniță, iar în exterior, un cuptor.  Materialul arheologic descoperit a fost foarte bogat: elemente de echipament militar, fibule, monede, un posibil sigiliu de marfă cu inscripție, proiectile de piatră, care atestă utilizarea unor mașini de război, ceramică  ceramica destinată consumului de băuturi. Toate acestea indică o locuire intensă a turnului. Cercetătorii consideră că turnul a funcționat în secolele al II-lea și al III-lea d.Hr. Aceste indicii ar putea clarifica nu doar rolul strict militar al turnului, ci și modul în care era organizată activitatea celor care asigurau supravegherea frontierei. Descoperirea de la Negrilești deschide și perspectiva valorificării patrimoniului local. În urma colaborării cu Primăria Negrilești, există intenția ca turnul să fie inclus în circuitul turistic, după adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea vestigiilor. Printre soluțiile avute în vedere se numără conservarea zidurilor și, posibil, acoperirea construcției pentru a o proteja. Amplasarea în apropierea unui drum de culme ar putea facilita accesul vizitatorilor și integrarea obiectivului într-un traseu dedicat istoriei romane din nordul Transilvaniei. Pentru ca această perspectivă să devină realitate, conservarea și amenajarea obiectivului vor avea un rol esențial.

Valoarea descoperirii nu constă doar în identificarea unui nou punct pe harta fortificațiilor romane, ci și în posibilitatea de a-l păstra și prezenta publicului. Cercetarea de la Negrilești este și un exemplu de colaborare între instituții muzeale, specialiști și comunitatea locală. Parteneriatul dintre Centrul Muzeal de Istorie din Gherla și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud continuă o serie de investigații care au oferit rezultate importante pentru cunoașterea trecutului roman din această parte a Transilvaniei. În vara anului trecut, cele două instituții au colaborat și la cercetările din castrul roman de la Gherla, unde arheologii au identificat o așezare civilă de tip vicus și au recuperat un bogat material arheologic. În paralel, identificarea drumului roman care înaintează spre Sic completează imaginea rețelei de circulație și a organizării teritoriului în perioada romană. De la documente de arhivă și însemnările unui arheolog din secolul al XIX-lea, până la săpăturile care au scos la lumină un turn circular de piatră și mortar, cercetarea de la Negrilești arată cât de importante pot fi perseverența și colaborarea în recuperarea istoriei. Iar pentru dr. Mátyás József și colegii săi, fiecare descoperire adaugă o nouă piesă unui puzzle istoric ale cărui contururi devin tot mai clare: cel al vieții militare, al infrastructurii și al sistemului de apărare pe care romanii l-au construit în urmă cu aproape două milenii, pe teritoriul actual al Transilvaniei.

Descoperiri arheologice importante pentru istoria zonei respective, unele obiecte istorice fiind expuse la Centrul Muzeal de Istorie Gherla, condusă de specialistul dr.Mátyás József, inițiatorul și principalul organizator al cercetărilor istorice de pe meleagurile someșene.

Szekely Csaba