Salonul de Artă 2026 al Filialei Cluj Napoca a Uniunii Artiștilor Plastici din România

Muzeul de Artă a găzduit, joi, 12 noiembrie, vernisajul Salonului de Artã 2026 al Filialei Cluj-Napoca a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR). Evenimentul a fost marcat și de lansarea Catalogului expoziției care reunește reproduceri ale lucrărilor selectate și profilele artiștilor participanți, consolidând memoria culturală a comunității artistice locale.

Salonul de Artã 2026 s-a bucurat de sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca, fiind finanțat de la bugetul local al Municipiului Cluj-Napoca.

„Ediția din acest an reunește pe simezele muzeului o selecție reprezentativă de lucrări semnate de artiști plastici contemporani, membri ai filialei și cadre didactice universitare. Expoziția oferă o privire de ansamblu asupra diversității de stiluri și tehnici din arealul artelor vizuale clujene, incluzând secțiuni de pictură, sculptură, grafică, arte decorative și fotografie”, ne spun organizatorii evenimentului. Salonul de Artă 2026 va rămâne deschis publicului până în 29 noiembrie 2026

Președinta Filialei Cluj Napoca a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR), pictorița Hermina Csata, a oferit detalii, pentru cotidianul „Făclia”, despre Filiala clujeană a UAPR și organizarea Salonului 2026 al creatorilor profesioniști pe care iubitorii de frumos îi prețuiesc așa precum se cuvine. Doamna Hermina Csata a acceptat să purtăm o discuție care să evidențieze noua organizare a programelor Filialei dar mai ales despre miza specială a Salonului de Artă 2026. Convorbirea s-a derulat în preziua vernisajului, în timpul panotării minunatelor lucrări realizate cu mai ales în acest an, de prestigioși creatori clujeni.

„Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR) e o organizație neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial, constituită din creatori în domeniul artelor vizuale. E recunoscută ca persoană juridică. Filiala clujeană a UAPR, un ONG independent, este constituită din 468 de membri, fiind cea mai mare organizație a artiștilor profesioniști din țară. Cu o atare componență numerică și mai ales valorică, este ușor să organizăm evenimente culturale. De un an și jumătate de când sunt la conducerea organizației noastre am reușit să facem circa 25 de expoziții de grup și personale pe an.

Salonul Anual de Artă al Filialei este cea mai importantă manifestarea expozițională. Organizăm expoziții conceptuale de grup, în două perioade ale anului, la Muzeul de Artă. Salonul 2026 impresionează prin lucrările a peste 150 de expozanți, fiind reprezentativ ca varietate a creației. Pentru ediția din acest an a Salonului am ales ca lucrările să ilustreze conceptul de ROD, dorința de RODIRE. Colegii noștri au întâmpinat cu satisfacție această provocare pentru că i-a incitat să dezbată conceptul de ROD al MINȚII, ROD al TALENTULUI, ROD al al COLABORĂRII dintre noi. mai ales că suntem într-un amplu proces de înnoire ca organizație. Avem membri entuziaști indiferent de vârstă, fie că sunt tineri absolvenți ai Universității de Artă și Design (UAD), sau membri octogenari care ne onorează cu sprijinul și activitatea lor. Colaborarea dintre noi generează RODUL pe care îl oferim comunității locale și nu numai.

Ne bucurăm foarte mult că avem sprijinul Primăriei și a Consiliului Local, instituții care au finanțat publicarea CATALOGULUI SALONULUI, în condiții grafice excepționale, datorate tipografiei Studio Impress Design, care dispun de utilaje de ultimă oră și ne-au furnizat o lucrare la standarde cu totul deosebite, în coordonarea graficianului Ovidiu Tarța. Catalogul cu peste 300 de pagini, cu reproduceri ale celor 156 de artiști expozanți va fi prezentat publicului în cadrul vernisajului SALONULUI.

Prezentările din Catalog sunt în limbile română și engleză, fiind un important mijloc de promovare a muncii noastre și a orașului – centru cultural, centru al artelor vizuale. Catalogul va fi oferit ca material promoțional și partenerilor noștri din străinătate. Foarte important: beneficiem de sprijinul Consiliului Județean prin faptul că Muzeul de Artă ne-a acordat, începând din 2025, două perioade expoziționale, și nu doar Salonul până acum organizat în luna decembrie. În luna iunie a anului trecut, publicul a putut admira, la Muzeul de Artă, lucrările a 43 de expozanți, prezentate sub genericul Memoria Mundi. În luna martie 2027 vom avea o nouă manifestare, detaliile le vom anunța după vernisajul Salonului. Mă bucură foarte tare și sprijinul Prefecturii Cluj, prin prezența conducerii sale la evenimentele noastre. Mă bucură, totodată, și deschiderea mediului de afaceri pentru manifestările organizate de Filiala UAPR. Am semnale că oameni de afaceri se vor implica în dezvoltarea spațiului expozițional al Filialei din clădirea de pe strada Albac”.

Artiștii participanți cu lucrări la Salonul de Artă 2026 al Filialei Cluj-Napoca a UAPR:

Adorján Ilona, Agachi Matei, Amariei Elena, Andrei Adriana, Andreica Alina, Anton Călin-Raul, Antoniu Ioana, Avram Ștefan, Bagyo Mirela, Balogh Christina, Barna Renáta-Vivien, Bartos Barbara, Basso Stănescu Elena, Belean Carmen, Bera Georgeta-Olimpia, Berte Vlad, Bîlcu Mircea Alin, Bitay Kati, Bojan Mariana Otilia, Borz Teodora, Botis Manuela, Botis Teodor, Brânzaș Ana Raveca, Brînzaș Elena Mihaela, Bulduș Floarea, Bumbu Liviu, Câmpan Sorin, Catrinu Margareta, Chelu Andreea, Cheptea Paul, Chesut Cristian, Chiorean Daniela, Chirilă Emilia, Chișu Aurelia, Cîmpian Elena Felicia, Cioti Iordanka, Cismașiu Labancz Agneta, Codoiu Valentin, Cojocaru Iurie, Covrig Măriuca, Csata Hermina, Csibi László, Cuslea Dana, Czedula Elena, Dan Vera Valeria, Darvay Tunde, David Ileana Margareta, Dobra Adriana, Feleki Istvan, Feleki Karoly, Feleki Szabolcs, Felházi Ágnes, Feneșan Gheorghe Marian, Feneșan Iacob Ioana, Forró Ágnes, Frantz Anca, Furtună Emanuil Marian, Gally A. Katalin, Gavrilas Florin, Gergely Zoltán, Ghenescu Marius Dan, Gocan Adela, Gocan Simona, Gorcea Mihaela, Grigoraș Andreea-Emanuela, Grigoriu Paula, Hajdu Katalin Julia, Havadi-Nagy-David István, Hutera Gabriel, Ilea Radu Constantin, Illin Raluca, Kara Eduard, Károly Zöld Gyöngyi, Katona Andrea, Kiss Gyongyver, Koncz Münich András, Koncz Münich Judith, Kovats Gizella, Kudor Duka István, Lao Pi, Lăpușan Cristian, Leschian Marin, Lészai Bordy Margit, Lukacs Eva, Lupșa Coldea Viorica, Marincaș Cristina Mira, Mărcean Ioana, Marian Ana Cristina, Marian Gabriel, Mazerschi Sergiu Georgian, Mezei Cutcan Adela, Mocan Liviu, Moraru Liliana, Moraru Radu Marcel, Moritz Emil, Muntean Marcel, Muraru Ovidiu, Mureșan Onița, Nádudvary Mária Magdolna, Nebert Anne, Nebert Mark, Olari Florin, Oltean Liliana, Palko Ernő, Petca Ovidiu, Pop Blanca Alina, Pop Radu, Pop Vasile Daniel, Popescu Roman Angela, Porumb Cristian, Predescu Felicia, Procopan Nicolae, Pulbere Radu, Rauca Adrian, Raus Ramona, Reichert-Sârbu Maria, Rus Andreea, Rusan Anca Pia, Rusu Ioana Adina Georgeta, Salanță Roxana, Săraci Vasile, Săsăran Flaviu, Savinescu Eugen, Sbârciu Ioan, Șchiopu Andrei, Scridonesi Dorina, Sima Mirela, Smarandache Ligia, Staicu Alina, Stăncioiu Mihaela Daiana, Stici Doina, Șerban Radu, Șuta Adina-Elena, Szabó Tünde, Tănase Ionel, Tarța Adrian, Tarța Ovidiu, Tarța Rodica, Toadere Cristina, Toma Ciprian Mihai, Tompa Aurelia, Tudoran Clara-Livia, Turculeț Gil, Ungureanu Mirela, Vieru Mirel, Zaharia Anca Luiza.

Hermina Csata expune la Salon lucrarea „Paradisul Pierdut”, în culoare coral, o geneză și o regenerare spațială continuă. Poemul epic „Paradisul pierdut” publicat în 1667 de John Milton, care a inspirat lucrarea Herminei Csata, relatează povestea biblică a căderii omului din grația divină – ispitirea lui Adam și a Evei de către diavol în Grădina Edenului și izgonirea lor. „Milton spunea că mintea omului e un loc în sine, depinde de noi dacă facem din Rai un Iad sau din Iad un Rai”, susține Hermina Csata. „Toate obiectele mele sunt albastre (…)

Mira Marincaș este absolventă promoția 2007 a Universității de Artă și Design (UAD) din Cluj-Napoca, secția Fotografie-Video-Procesare Computerizată a Imaginii. Adeptă a fotografiei analogice, ea accentuează contrastul dintre lumină și umbră, cu influențe din filozofia wabi-sabi (acceptarea imperfecțiunii și a efemerului). Am surprins-o lucrând ca voluntar la panotarea lucrărilor artiștilor expozanți la Salon, alături de pictorul Valentin Codoiu (tot voluntar), care a absolvit Academia de Arte Plastice din București, fiind studentul marelui pictor Corneliu Baba (1906-1997)..

Valentin Codoiu, pentru cotidianul „Făclia”: „Panotarea nu e o lucrare complicată. Trebuie să armonizezi cât de cât lucrările între ele, fără să pui în inferioritate una sau alta. Trebuie să valorizezi fiecare lucrare, găsindu-i spațiul potrivit și vecinătatea adecvată și mai ales să facilitezi o citire a expoziției cât mai bună. Dacă faci panotare de mai multe ori, devine un exercițiu chiar atrăgător”.

Mira Marincaș, pentru cotidianul „Făclia”: „O panotare te face mereu curios în privința lucrărilor colegilor tăi, te face să te bucuri de creația celuilalt, să o descoperi, dar menținând un echilibru în care fiecare își găsește locul, fără a prioritiza sau a defavoriza anumite lucrări.

Titluri de lucrări ale artiștilor expozanți din Salonul 2026: Amariei Elena – Rod albastru; Andrei Adriana – Tasographia zilei; Adreica Alina – Fără titlu; Anton Călin-Raul – Vizitatorul de la Louvre; Antoniu Ioana – Inutilitate sublimă; Bîlcu Mircea Alin – Floarea Soarelui; Mariana Bojan- Buchetul de toamnă; Borz Teodora – La Marginea lumii; Botiș Manuela – Metamorfoze; Botiș Teodor – Germinație; Brânzaș Raveca – Armonie liniară; Bumbu Liviu – Ecce Homo; Catrinu Margareta – Memorie; Chelu Andreea Elena – Piatra Moale; Cheptea Paul – Taciturn Poema; Chișu Aurelia – Matrix Generativa; Codoiu Vaslentin – Pădurea la Giurcuța; Crăciun Ileana – Mama; Cușlea Dana – Spre Rod; Dan Vera – Kapia; Darvay Tunde – Poarta Nopții; Dolha Eva – Oglinda Memoriei; Farkas Melinda – Miresme; Felhazi Agnes – Peisaj infinit; Gherasim Florin – Simfonie autumnală; Grigoriu Paula – Fără Rod; Hutera Gabriel – Fault; Marian Gabriel – Electric Heart; Mărincaș Mira – Scufundarea fânului; Pulbere Radu – Călăuza; Sbârciu Ioan – Urma cavalerului; Tănase Ionel – Poem de Toamnă; Vieru Mirel – Discontinuitate, limită și fractură II; Zaharia Anca Luiza – Infinitul înflorit.

Carmen Fărcașiu