Clujul trebuie să regândească viitorul energetic

Răcirea centralizată și termoficarea de generație nouă, soluțiile pentru orașul viitorului

Cluj-Napoca trebuie să își schimbe radical strategia privind încălzirea și răcirea clădirilor dacă vrea să facă față valurilor de caniculă și creșterii accelerate a consumului de energie, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. În timp ce dezbaterea publică este concentrată aproape exclusiv pe panouri fotovoltaice, baterii și producția de energie electrică, adevărata provocare pentru marile orașe va fi gestionarea eficientă a confortului termic al locuințelor și clădirilor.

Potrivit specialistului, schimbările climatice mută tot mai des vârful de consum energetic din sezonul rece în timpul verii. În perioadele de caniculă, aparatele individuale de aer condiționat cresc semnificativ cererea de electricitate, suprasolicitând rețelele și obligând sistemul energetic să recurgă la importuri sau la producție costisitoare.

„Aerul condiționat individual pare ieftin la nivelul unui apartament, dar devine extrem de costisitor la nivelul unui oraș. Acesta amplifică vârfurile de consum, contribuie la formarea insulelor de căldură urbană și pune o presiune uriașă asupra rețelelor electrice”, susține Dumitru Chisăliță.

Clujul are șansa să evite greșelile altor orașe

Spre deosebire de municipii cu infrastructuri vechi, Cluj-Napoca beneficiază de dezvoltări imobiliare recente și de cartiere noi, ceea ce oferă oportunitatea implementării unor soluții moderne încă din faza de proiectare.

Expertul propune abandonarea modelului bazat pe centrale individuale pe gaz și orientarea către sisteme de încălzire și răcire de generația a V-a (5GDHC), care utilizează pompe de căldură apă-apă și rețele inteligente capabile să furnizeze atât căldură iarna, cât și răcire pe timpul verii.

În această viziune, toate clădirile importante – locuințe, birouri, spitale și campusuri universitare – ar urma să fie conectate la un sistem centralizat de climatizare, reducând astfel consumul de energie și presiunea asupra rețelei electrice.

Ce măsuri ar trebui să adopte administrația locală

Pentru ca orașul să fie pregătit pentru următoarele decenii, specialiștii consideră necesare mai multe măsuri strategice: interzicerea dezvoltării noilor cartiere cu centrale individuale pe gaz; dezvoltarea unor rețele moderne de încălzire și răcire de generația a V-a; instalarea de pompe de căldură apă-apă la nivelul clădirilor conectate la sistem; realizarea unui sistem centralizat de răcire destinat locuințelor, clădirilor de birouri, spitalelor și campusurilor universitare; integrarea soluțiilor de stocare termică pentru echilibrarea consumului în perioadele de vârf; planificarea dezvoltării energetice a noilor cartiere încă din faza de urbanism.

Consumul de energie va crește cu aproape 40%

Datele din Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice estimează că până în 2030 consumul de energie electrică al României va crește de la aproximativ 50 TWh la 64 TWh, ceea ce înseamnă un avans de aproape 38%.

În opinia lui Dumitru Chisăliță, diferența dintre un sistem energetic sustenabil și unul aflat permanent în criză va fi modul în care orașele își organizează consumul.

„Dacă noul consum vine haotic, prin milioane de aparate individuale, orașele vor avea o problemă de rețea. Dacă vine planificat, prin sisteme centralizate moderne, poate deveni gestionabil”, explică specialistul.