Cercetătorii de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” au lansat proiectul „Documente papale și curiale din România (1250-1600)

În prezența mai multor cercetători clujeni și ai membrilor Academiei Române, miercuri, 6 martie 2024, în sala de conferințe a Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a avut loc lansarea proiectului „Documente papale și curiale din România (1250-1600). O ediție critică.”, finanțat prin granturile Academiei Române. La lansare au luat cuvântul academicianul Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, academicianul Mihai Bărbulescu, directorul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române, și prof. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române.

În preambulul evenimentului, directorul de proiect, dr. habil. Adinel C. Dincă a afirmat: „Ne bucurăm să facem o lansare publică a unui proiect inedit prin însăși construcția sa, un proiect dedicat materialului papal medieval păstrat în România, dar cu trimitere și mai largă asupra a tot ceea ce înseamnă construcția identitară curială pontificală în Evul Mediu.”

Un proiect ambițios

Prezent la lansare, academicianul Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, a descris proiectul ca fiind unul ambițios: „Merită să ne bucurăm de acest proiect, de această nouă oportunitate. Au fost depuse 21 de proiecte. Am fost filiala cea mai activă privind astfel de proiecte. După evaluare, acest proiect a fost admis pentru finanțare pentru următorii doi ani. Interesul a fost mare pentru subiect. În aceste timpuri în care vedem această confruntare între Est și Vest, studiul acestor documente corespund interesului privind rolul spațiului românesc și dinamica religios-confesională, diplomatică, politică, financiară, comercială a Europei care urmează a fi concluzionate din aceste bule și scrisori păstrate de pe teritoriul României. Proiectul poate fi cu atât mai interesant cu cât nu este vorba numai de arhivele din România, ci ambiția este de a merge în Austria, Ungaria, Italia, ceea ce face de fapt ca proiectul să aibă o extindere internațională. Proiectul mi se pare deosebit de ambițios”.

În discursul său, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române a felicitat grupul de cercetători care se ocupă de proiect și i-a îndemnat pe toți cercetătorii filialei Cluj-Napoca să aplice pentru noi proiecte care vor crește vizibilitatea filialei clujene. „Academia va organiza competiție și anul viitor, va finanța proiecte. Pe lângă o binemeritată sursă financiară extrabugetară, aceste proiecte oferă posibilitatea cercetătorilor de a depăși strict cadrul și bugetul pe care-l primim prin filială și să aibă o mai mare libertate de mișcare, documentare și o interacțiune chiar la nivel internațional. Orice cercetător din filiala noastră care pleacă în țară sau străinătate nu face altceva decât să ducă mesajul și deschiderea filialei noastre oferindu-i acesteia o mai bună vizibilitate. În total, în filială, sunt 350 de de cercetători și merită ca activitatea lor să fie mult mai bine evidențiată și pusă în valoare. Împreună sper să reușim.”, a afirmat academicianul Doru Pamfil.

Ediție a tuturor bulelor și scrisorilor papale din România

Proiectul „Documente papale și curiale din România (1250-1600). O ediție critică.” va contribui la realizarea unei cercetări sistematice a întregului material istoric medieval care leagă spațiul românesc de Sfântul Scaun. Demersul este unul foarte important mai cu seamă că România este cel din urmă areal cultural european în care se întâlnesc tradiții spirituale bizantino-slave și latine, dar în care un asemenea demers național nu s-a întreprins. În urma cercetărilor, se va întocmi o ediție critică a tuturor bulelor și scrisorilor păstrate în colecții de pe teritoriul României, emise în numele pontifilor romani sau a reprezentanților acestora (cardinali, legați, agenți fiscali etc.), într-un interval cronologic delimitat de mijlocul veacului al XIII-lea și finalul secolului al XVI-lea. În acest sens, cercetătorii clujeni vor apela la instrumente avansate oferite de tehnologia informatică. Alături de ediția critică menționată, proiectul va permite cercetări în arhivele vaticane, dar și în alte arhive și biblioteci din Europa (din Italia, Ungaria, Austria, Germania). Astfel se vor identifica noi surse cu privire la spațiul românesc și se va elabora un ghid arhivistic privitor la specificul izvoarelor istorice asociate cu mediile curiei romane.

Demersul cercetătorilor clujeni va conduce la o mai bună înțelegere a rolului spațiului românesc în echilibrul raporturilor dintre Răsărit și Apus, în dinamica religios-confesională, diplomatico-politică ori financiar-comercială a Europei. Proiectul va fi implementat în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 de o echipă, formată din cercetătorii dr. Iulian M. Damian, dr. Andreea Mârza, dr. Maria Frînc și drd. Mihai Kovács. condusă de dr. habil. Adinel C. Dincă.

Tia Sîrca