Cultura și sănătatea mintală, o nouă strategie pentru tineri la Cluj

Atragerea și retenția tinerilor educați, introducerea prescripțiilor socio-culturale ca formă de sprijin emoțional și recunoașterea terapiei prin artă în sistemul de sănătate au fost principalele teme dezbătute la o nouă ediție a Culture and Well-being Forum. Evenimentul a reuniti experți internaționali, cercetători, cadre medicale și reprezentanți ai administrației locale, cu scopul de a transforma colaborarea dintre cultură, educație și sănătate mintală într-o strategie pe termen lung pentru creșterea calității vieții urbane.

Cluj-Napoca a găzduit miercuri o nouă ediție a Culture and Well-being Forum, eveniment organizat de Centrul Cultural Clujean, care a adus în prim plan rolul pe care cultura îl poate avea în susținerea sănătății mintale și a stării de bine a tinerilor.

Forumul s–a desfășurat în Pavilionul Tinerilor din Parcul Feroviarilor iar tema acestei ediții, „Grijă și solidaritate în contexte artistice, sociale și de sănătate”, propune discuții despre modul în care munca și sprijinul emoțional pot fi regândite în sectorul cultural, cu accent pe construirea unor comunități de practică sustenabile și solidare.

Artă în școli și prescripții socio-culturale pentru tineri

Forumul a debutat cu cercetarea realizată de psihologa și psihoterapeuta Monica Bartucz, “Eficiența intervențiilor artistice asupra stării de bine a elevilor”, în cadrul proiectului european CARE – Culture for Mental Health. Cercetarea a evaluat efectele atelierelor artistice desfășurate de CCC, pe parcursul a zece săptămâni, în școli din județul Cluj. Rezultatele calitative indică mai multe efecte pozitive percepute de participanți: implicare emoțională și bucurie în timpul activităților, relații mai apropiate între colegi, incluziune și coeziune de grup, precum și mai multă încredere în exprimarea propriilor idei.

În sesiunea a doua, participanții au explorat ce ar însemna ca medicii, psihologii sau asistenții sociali să le poată recomanda tinerilor diverse activități ca formă de sprijin emoțional. În multe țări din Europa, prescripțiile socio-culturale sunt deja o practică, în care pacienților le sunt recomandate evenimente culturale, vizite la muzeu sau diverse cursuri ca parte din planul de tratament sau îngrijirea de care au nevoie. În România, există numeroase inițiative care conectează arta, cultura și sănătatea, dar acestea funcționează, în general, ca proiecte distincte. La Culture & Well-being Forum, discuțiile s-au concentart asupra modului în care tinerii, inclusiv cei aflați în situații de vulnerabilitate, pot avea acces mai ușor la activitățile culturale, artistice, sportive și comunitare disponibile în oraș.

Una dintre sesiuni a vizat rolul instituțiilor și al politicilor publice în construirea unor colaborări durabile între cultură, sănătate, educație și domeniul social.

Capitalul uman și rolul administrației

Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a explicat că în prezent principala oportunitate pentru marile centre urbane o constituie capitalul uman educat.

El a arătat că în timp ce multe comunități mici se confruntă cu declinul demografic și economic, devenind „locuri în care nu se întâmplă nimic”, polii de dezvoltare precum Cluj-Napoca au șansa de a-și consolida poziția prin ceea ce specialiștii numesc vitalitate urbană — energia, activitatea și calitatea vieții dintr-un oraș.

„Cine poate reține capitalul uman — și în principal capitalul uman educat — câștigă. În acest context, ceea ce poate aduce și menține populația tânără într-o comunitate este vitalitatea urbană. Cultura și sănătatea sunt doi indicatori prezenți puternic la Cluj, iar provocarea este cum le aducem împreună și cum lucrăm mai eficient în interiorul comunității”, a punctat decanul Călin Hințea.

O altă direcție majoră propusă de universitar vizează depășirea limitelor geografice și administrative ale municipiului Cluj-Napoca.

La rândul său, viceprimarul Dan Tarcea a subliniat că rolul primăriei nu este acela de a organiza direct toate inițiativele, ci de a acționa ca un catalizator, incubator și accelerator pentru societatea civilă, asociații și fundații precum Centrul Cultural Clujean (CCC), punându-le la dispoziție spațiile necesare și sprijin financiar prin Legea 350.

În discursul său, Dan Tarcea a subliniat că potențialul economic și atractivitatea orașului depind direct de capacitatea de a păstra resursele umane valoroase acasă.

„Atenția noastră trebuie să fie pe păstrarea talentelor. Atât timp cât reușim să ne păstrăm talentele acasă, vor veni și banii, va veni și bunăstarea. Fiecare parteneriat extern îl încep vorbind despre cele 10 universități publice și private și cei peste 100.000 de studenți din Cluj. Este primul semnal că au ajuns într-un oraș cu un potențial uriaș”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea.

Reprezentantul primăriei a punctat că, în evaluarea proiectelor culturale și comunitare, accentul trebuie să se mute de la cantitate la calitate și impact măsurabil asupra calității vieții cetățenilor.

Tarcea a evidențiat că o preocupare majoră a tinerilor o constituie sănătatea mentală și starea de bine.

„Generația tânără este tot mai preocupată de sănătatea mentală, iar noi trebuie să le oferim instrumentele necesare pentru a-și dezvolta reziliența și a face față provocărilor moderne. Nu contează doar numărul de evenimente organizate, ci numărul de oameni angrenați și modul în care aceste inițiative reușesc, în mod concret, să schimbe viața oamenilor în bine”, a încheiat Dan Tarcea.

Edilul a concluzionat că municipalitatea rămâne deschisă la dialog pentru optimizarea și adaptarea continuă a programelor existente, astfel încât Clujul să rămână un reper de bunăstare și inovație socială.

Terapia prin artă la Spitalul Militar

Comandantul Spitalului Clinic Militar de Urgență Cluj-Napoca, dr. Doina Baltaru, a evidențiat faptul că intervențiile artistice ghidate au un efect terapeutic dovedit științific, iar deschiderea pacienților față de această metodă este considerabil mai mare decât în cazul ședințelor convenționale de psihologie.

„Pacienții sunt mult mai deschiși la astfel de intervenții, pe parcursul cărora se relaxează și se exprimă liber, fără rezistența pe care o au uneori când sunt trimiși direct la psiholog. Pentru veteranii de război afectați de sindromul de stres posttraumatic — o afecțiune cu un prognostic extrem de dificil —, ședințele de terapie prin artă s-au dovedit mult mai receptive și utile. Toți pacienții evaluați prin chestionare au cerut continuarea programului și în sistem ambulatoriu”, a explicat dr. Doina Baltaru.

Spitalul Clinic Militar de Urgență Cluj-Napoca derulează de patru ani proiectul „Un spital ArtFeel”.

Inițiativa, facilitată de Centrul Cultural Clujean și desfășurată în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design (UAD) și Academia Națională de Muzică, își propune să schimbe paradigma îngrijirilor medicale din România prin introducerea și decontarea terapiilor complementare prin artă.

Gândit inițial ca un proiect de voluntariat în care sunt angrenați masteranzi ai UAD și cadre universitare din domeniul muzical, programul s-a extins către pacienții din compartimentul de psihiatrie și către veteranii de război, înregistrând rezultate uimitoare.

Modelul aplicat la Cluj urmează bunele practici din țări precum Franța, Germania sau Statele Unite, unde terapia prin artă este recunoscută oficial, iar terapeuții beneficiază de formare mixtă în artă și psihoterapie, serviciile fiind decontate prin sistemele de asigurări de sănătate.

Cosmin PURIȘ