Folosirea AI pentru sarcini simple duce la pierderea motivaţiei

O nouă cercetare arată că persoanele care se bazează pe inteligenţa artificială (AI) pentru a rezolva probleme simple obţin rezultate mai slabe – şi sunt mai predispuse să renunţe – atunci când trebuie să rezolve sarcini similare fără acest ajutor, comparativ cu persoanele care nu apelează la AI pentru a obţine răspunsuri rapide, transmite Live Science care citează un studiu prezentat la începutul acestei luni în cadrul Conferinţei privind Modelarea Limbajului (Conference on Language Modeling) din 2026, desfăşurată la San Francisco.

Studiul a analizat efectele delegării efortului mental către un chatbot bazat pe AI, în contextul unor sarcini de aritmetică şi de înţelegere a textului. Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că acest proces, numit „descărcare cognitivă” (cognitive offloading), afectează negativ învăţarea pe termen lung şi capacitatea de gândire critică.

„Îngrijorarea vizează ceea ce oamenii de ştiinţă din domeniul cognitiv numesc ‘dificultăţi dezirabile’ – acel efort productiv care, în timp, contribuie la dezvoltarea abilităţilor”, a explicat pentru Live Science, într-un e-mail, Grace Liu, autorul principal al studiului şi doctorandă în învăţare automată la Universitatea Carnegie Mellon. „Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obţine răspunsul corect pe moment, dar îşi dezvoltă o capacitate independentă mai puţin solidă”.
Potrivit studiului, cercetările de până acum sugerează că o dependenţă excesivă de inteligenţa artificială ne diminuează capacităţile cognitive şi stăpânirea diverselor domenii.

Pentru a încuraja învăţarea pe termen lung, dezvoltarea competenţelor şi autonomia, modelele de inteligenţă artificială şi chatbot-urile ar trebui concepute astfel încât să ofere îndrumări şi instrucţiuni către o soluţie, mai degrabă decât soluţia în sine – acţionând, practic, ca un tutore, au susţinut cercetătorii.