După alegeri, Israelul a rămas cu un calendar

EFE

Israelienii au votat marţi pentru a-i alege pe cei 120 de deputaţi ai Knesset-ului (Parlamentul) în alegeri pe care mulţi le consideră un referendum privindu-l pe Benjamin Netanyahu, premierul care a guvernat cel mai mult în istoria ţării, dar închiderea secţiilor de votare este doar începutul unui proces ce poate dura săptămâni sau chiar luni.

Într-un sistem politic în care niciun partid nu a obţinut de la înfiinţarea ţării, în 1948, majoritatea absolută de 61 de locuri, rezultatul depinde de numărătoarea finală, de partidele care rămân la limita pragului electoral şi, mai ales, de negocierile dintre formaţiuni pentru a forma o majoritate.

„Israelul se poate transforma într-o ţară complet diferită după aceste alegeri”, a spus analista şi fosta deputată israeliană de centru-stânga Ksenia Svetlova într-o dezbatere organizată cu câteva zile înainte de scrutin de către centrul de cercetare britanic Chatham House.

După numărarea a 84% din voturi, blocul premierului Netanyahu îl depăşeşte pe cel al opozantului său, Gadi Eisenkot, dar niciunul nu a ajuns la o majoritate pentru a guverna, partidele arabe fiind marea surpriză şi posibilă cheie de guvernare, aproape dublându-şi locurile în Parlament.

Rezultatul se mai poate încă modifica ca urmare a voturilor exprimate în aşa-numitele „plicuri duble” de către cei care nu pot vota în locul lor de reşedinţă, precum militarii, deţinuţii, persoanele internate în spital sau femeile din centrele de sprijin social, care la alegerile din 2022 au fost în jur de jumătate de milion.

Aceste buletine de vot se introduc într-un plic exterior cu identificarea alegătorului şi într-un alt plic interior anonim, ceea ce permite verificarea că nimeni nu votează de două ori, şi se numără separat la sediul Comisiei Electorale Centrale, deci pot modifica distribuţia finală a locurilor în Parlament.

Potrivit presei israeliene, care citează estimările Comisiei Electorale Centrale, se aşteaptă ca numărul lor să ajungă până la 600.000 la aceste alegeri.

Greutatea lor este decisivă pentru partidele care se află în jurul pragului electoral de 3,25%, care anul acesta echivalează cu aproximativ 170.000 de voturi. Cine nu depăşeşte acest prag rămâne fără reprezentare şi voturile sale se pierd, aşa cum se prevede că se va întâmpla cu partidul Rezerviştii şi cu cel al Amja Israel, al generalului Ofer Winter.

Legea obligă ca rezultatele oficiale să fie publicate în buletinul oficial în termen de opt zile, aşadar Comisia Electorală va trebui să o facă înaintea datei de 4 noiembrie.

Presa israeliană estimează că rezultatul final, incluzând buletinele din „plicurile duble”, va fi cunoscut vineri.
După publicarea rezultatelor, noul Knesset trebuie să ţină prima şedinţă, în care depun jurământul cei 120 de deputaţi, înainte de 10 noiembrie.

Una dintre primele sarcini ale noului Parlament va fi alegerea preşedintelui său, un post cheie deoarece controlează agenda parlamentară. Rivalii lui Netanyahu au promis că îl vor înlocui pe actualul lider al forului legislativ, Amir Ohana, din partidul Likud, dacă reuşesc să ajungă la guvernare.

După publicarea rezultatelor oficiale, preşedintele Isaac Herzog are la dispoziţie o săptămână pentru a consulta partidele, care îi vor recomanda un candidat pentru funcţia de prim-ministru, şi pentru a încredinţa formarea guvernului celui pe care îl consideră ca având cele mai mari şanse.

Va urma apoi un termen de 28 de zile, ce poate fi prelungit cu alte 14 zile, pentru a avea loc învestitura.

Sarcina nu trebuie neapărat să revină liderului partidului care a obţinut cele mai multe voturi. În 2009, atunci când preşedinte era Simon Peres, el i-a încredinţat mandatul lui Netanyahu, în condiţiile în care partidul său, Likud, obţinuse 27 de locuri, faţă de cele 28 ale Kadima, formaţiune politică condusă de Tzipi Livni, pentru că avea mai mult sprijin pentru a forma o coaliţie.

Dacă primul candidat eşuează să formeze un guvern, preşedintele poate încredinţa mandatul unui al doilea candidat, care va avea la dispoziţie 28 de zile, fără posibilitatea de prelungire. Dacă şi acesta eşuează, deputaţii dispun de 21 de zile pentru ca 61 dintre ei să propună un candidat, care va avea 14 zile pentru a fi învestit, înainte ca Knesset-ul să fie dizolvat şi să fie convocate noi alegeri.

Chiar dacă opoziţia reuşeşte să formeze un guvern, pentru care are nevoie de sprijinul partidelor arabe, „va fi o coaliţie atât de fragilă încât îi va fi foarte greu să facă paşi mari fără ca o parte să se destra”, a avertizat, în aceeaşi dezbatere, Julie Norman, cercetătoare asociată la Chatham House.

Între timp, Benjamin Netanyahu va rămâne în funcţie la conducerea unui guvern interimar până când Parlamentul va da votul său de încrederea unui nou executiv, situaţie pe care jurisprudenţa Curţii Supreme şi liniile directoare ale Procuraturii Generale o limitează pentru a evita numirea de înalţi funcţionari sau judecători care nu sunt urgente.

Dacă negocierile eşuează şi se repetă alegerile, Israelul ar putea să rămână până în primăvară cu „un guvern interimar cu toată puterea şi aproape niciun control” şi fără un buget nou, ceea ce ar avea „consecinţe constituţionale foarte semnificative”, conform profesorului Yossi Mekelberg, cercetător în cadrul programului pentru Orientul Mijlociu de la Chatham House.

HINT

Dacă negocierile eşuează şi se repetă alegerile, Israelul ar putea să rămână până în primăvară cu un guvern interimar cu toată puterea şi aproape niciun control.