Jocul la șură, din nou în satul de la Poarta veșniciei

În reportajul de anul trecut menționam faptul că titlul paginii mi-a fost inspirat de volumul de aproape o mie de pagini semnat de prof. Cristian – Claudiu Filip și preotul Mircea Dejeu, care au reușit să ofere tiparului o imensă parte din istoria milenară a acestei așezări de pe defileul Crișului Repede.

Și cum frumusețea locurilor și a oamenilor îl provoacă pe reporter, și în această ultimă zi de primăvară a lui 2026, am plecat spre Bucea, Satul de la Poarta veșniciei care are și o istorică … Poartă ce intră în ținutul Transilvaniei, pe drumuri rutiere dar și căi ferate, care acum se află într-un mare proces de modernizare.

Și cum la drumul locomotivelor se lucrează pentru a alerga și ele cu până la 160 km/ oră, mă așteptam ca magistrala E – 60 să fie aglomerată, dar spre bucuria mea, pe unele segmente de drum circulația a fost ca în anii 90, putând să admir decorul natural brodat cu flori de salcâm, iasomie, soc și chiar de tei. Din peisaj nu lipsesc adevărați ,, mici munți’’ de pietriș care vor ridica cotele liniilor ferate ce vor șerpui până spre Bihor.

Da, este o mare bucurie să-ți porți pașii si sufletul dornic de liniște și culoare în acest sfârșit de anotimp pe aici pe la Bucea. Impresionante sunt culmile verzi ce urcă spre Apuseni, iar gospodarii acestor locuri istorice conservă, prin modernizare, arhitectura construcțiilor străjuite de pomi fructiferi, flori și chiar grădini legumicole.

O zi la Bucea, această comunitate plină de …poezia culorilor și oamenilor frumoși și ospitalieri te face mai puternic și încărcat de imagini ce-ți rămân pe suflet dacă ai timp să urci la bisericuța din lemn construită în 1791, monument istoric reabilitat prin strădania preotului Mircea Dejeu, apoi să vezi Casa de Cultură, Muzeul satului, Monumentul Eroilor, străjuit de două tunuri și marele vultur, apoi impunătoarea Cruce de pe deal, proiecte finalizate de același slujitor al altarului de la impunătoarea Biserică a locului.

Sărbătoarea Rusaliilor, a început de dimineață când satul era primenit prin costumele naționale cu care, de la mic, la mare, ș–au dat întâlnire la Biserica Ortodoxă, unde slujba a fost săvârșită de preoții Liviu Agrijan și Mircea Dejeu.

Ca și în anul trecut, a doua ediție a Jocului la șură a debutat tot la ora 16, pe frumosul teren ,, La Genune’’, de pe malul Crișului, unde organizatorii: familiile Mircea și Dora Onisie , Marius și Roxana Mureșan și Ansamblul folcloric ,, Cununa Craiului’’, cu sprijinul multor localnici de bine și a GAL -ului Poarta Transilvaniei, au reușit a înjgheba un adevărat festival al portului, jocului, cântecului și tradițiilor valoroase moștenite de la generațiile trecute.

Mâna bunilor gospodari a fost evidentă și de această dată. Aici, în mărginimea umbrelor copacilor seculari de pe liziera Crișului Repede, a fost montat un mare cort sub care s-au adus un mare număr de mese, a fost amenajată o bucătărie de vară, cărbunii nu s-au stins până seara sub grătare și ceaune unde s-au pregătit meniuri ce încep să dispară din bucătăriile contemporanilor noștri.

De altfel, ne mărturisește cadrul didactic și instructoarea Grupului artistic al tinerilor ,, Cununa Craiului’’, dna Dora Onisie, ”Jocul la șură este un motiv minunat de a salva tradițiile de mare valoare ale trecutului nostru care ne identifică perenitatea și care trebuie să o insuflăm cu multă răbdare și înțelepciune generației tinere, atât de captivată de… inteligența artificială.

Și de aceea, la Bucea, eu cu soțul meu, Mircea și familia Marius și Roxana Mureșan, am reușit, din 2023, atunci când a fost lansată monografia satului Bucea, să oferim primul spectacol al celor 25 de tineri elevi, studenți și de alte profesii, să devenim a doua grupare artistică după cunoscutul Grup bărbătesc ,, Craii Măgurii’’ care au deja multe înregistrări și spectacole în concursuri de profil și numeroase spectacole în județ și în țară, avându-l la timonă pe preotul Mircea Dejeu”.

Jocul la șură, desfășurat în mare zi de sărbătoare, Rusaliile, a fost deschis prin slujba de binecuvântare săvârșită de preoții: Liviu Agrijan, Marian Văcariu, Mircea Dejeu și starețul Mănăstirii Piatra Craiului, Antonie.

În alocuțiunile lor, preotul Marian Văcariu a făcut comparații între frumusețea exterioară și cea interioară, spunând că aceste culori ale naturii merită să fie virtuți ale culorii sufletești, și a felicitat organizatorii și întreaga comunitate pentru contribuția solidară la reușita acestei frumoase zile de sfârșit de mai, plin de flori și bună dispoziție.

Primarul comunei Negreni, dl. Constantin Dorin Manea, a adus salutul său la această frumoasă sărbătoare, pe care a luat-o în mod serios venind în calitate oficială, dar și cu drag mai ales că natura este încărcată de flori, iar la Bucea crește o generație tânără încurajată de familiile Dora și Mircea Onisie, Roxana și Marius Mureșan, care își dedică toată priceperea necesară pentru cunoașterea și promovarea culturii noastre tradiționale…” Ne bucurăm că la Bucea există acest dialog valoric între generații, că se păstrează arhaismele, chiar dacă uneori trebuie să explicăm oaspeților de ce stația CFR de la Bucea se numește Piatra Craiului”, a spus edilul.

Apoi a încheiat prin a mulțumi tuturor celor implicați în această reușită, transmițând distracție plăcută sutelor de participanți, dar și solidaritatea sa cu familia care și-a pierdut locuința în incendiul de la Bucea.

Programul artistic a debutat cu intonarea Imnului Național interpretat de Corul ,, Craii Măgurii’’, apoi a început Jocul la șură cu tinerii din Cununa Craiului, dansatorii din Peșin, Bihor, și, nu puțini localnici și oaspeți din diferite localități sosiți la această sărbătoare dintre anotimpuri.

Au cântat soliștii: Adina Haș, Vasile Mocan, Antonia Costin și Crina Parța, iar copii s-au bucurat de dulciuri, prăjituri și jocuri încă din ajunul zilei dedicată lor.

Trecând la capitolul ospitalitate, trebuie spus că în mai multe ceaune numeroase doamne gospodine au pregătit produse tradiționale, între care aproape 2000 de sarmale cu păsat, din care au fost serviți toți pofticioșii. Nu au lipsit gogoșile și prăjiturile de tot felul, brânzoicile, plăcintele, prăjituri din mălai, felii de pâine de casă acoperite cu ceapă, garnisită și picurată cu slănină friptă, tocănița la ceaun unde amestecurile de carne de vită, porc, ceapă, pătrunjel, țelină, morcovi, ardei de toate soiurile și usturoi și alte condimente, au dat un miros provocator și celor mai puțin flămânzi.

Așa s-a încheiat această ultimă duminică a lunii mai la Bucea, unde jocul și cântecul, care sunt componente esențiale ale tezaurului nostru folcloric tradițional, este îndrăgit de toate generațiile, purtând amprenta frumosului costumelor naționale care sunt păstrate cu sfințenie în satul de la Poarta veșniciei.

Dumitru VATAU