165 de ani de la nașterea Astrei. Spiritul Astrei a strâns națiunea în jurul idealurilor

Reuniunea de toamnă a președinților despărțămintelor Astra din regiunea Nord-Vest a sărbătorit miercuri, 4 noiembrie 2026, la Dej, ziua de naștere a Asociațiunii Astra, prin evenimentul intitulat „Asociațiunea Astra 165 de ani (4-6 noiembrie 1861): prezent și viitor”. În cadrul manifestării, prof. uni. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române, a susținut conferința „Astra și rolul instituționalizării științei și culturii la români”. Totodată, la eveniment au participat președintele Despărțământului „Dr. Teodor Mihali”, Radu Gavrilă, directorul Editurii Școlii Ardelene, Vasile George Dâncu, pr. prot. Ionut Buftea de la Protopopiatul Ortodox Dej, reprezentantul Primăriei Dej Constantin Albinetz și președinți ai despărțămintelor Astra din Șomcuta Mare, Năsăud, Beclean și Cluj.

O națiune se definește, în primul rând, prin aspirații

Totodată, Vasile George Dâncu a lansat cărțile apărute la Editura Școala Ardeleană: „Dictatul de la Viena, Transilvania și relațiile româno-ungare (1940-1944)” de Vasile Pușcaș, „Trianon!Trianon! Un secol de mitologie politică revizionistă” de Vasile Pușcaș și Ionel N. Sava, „Ultimul tren spre Vest. O retrospectivă a aderării României la UE” de Jochen M. Richter și cuvânt înainte de Vasile Pușcaș.

În cadrul conferinței sale, profesorul Vasile Pușcaș a vorbit de contextul în care s-a înființat Asociațiunea Astra, mărturisind că Astra este unul dintre subiectele sale foarte dragi:

„Când a apărut Astra la 4 noiembrie 1861, epoca era absolut extraordinară, după Revoluția de la 1848-1849, după epoca liberalismului din Imperiul Habsburgic și după o perioadă în care în Europa Centrală se producea renașterea națională a etniilor din imperiu. Noi eram obișnuiți, poate că suntem și acum, să spunem că limba și istoria sunt definitorii pentru o renaștere națională. Limba și istoria sunt doar argumente ca să întreții o identitate, dar pentru renaștere națională sunt necesare niște aspirații. O națiune nu se definește doar prin limbă, cultură, istorie, religie, ci, în primul rând, prin aspirații. Dacă vreți să definiți azi națiunea română, definiți-o prin aspirații întâi și pe urmă veniți cu argumentele: istorie, limbă, cultură și celelalte”.

Primul președinte Astra, discipol al lui Simion Bărnuțiu

Profesorul Vasile Pușcaș a subliniat influența lui Simion Bărnuțiu asupra primului președinte Astra: „Simion Bărnuțiu este cel care a lansat programul național de renaștere a națiunii române. Școala Ardeleană este cea care a venit cu un program de conștientizare și de dezvoltare a unei națiuni. Simion Bărnuțiu prin celebrul discurs de la Blaj din 3-5 mai 1848 ne-a dat un program de națiune și de țară. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost: Lumea era foarte bucuroasă că urmând modelul Revoluției Franceze, a revoluțiilor europene, accentul se punea pe drepturi individuale, pe drepturile omului, de la dreptul de proprietate până la dreptul de exprimare. A venit Simion Bărnuțiu și le-a spus tuturor, inclusiv lui Avram Iancu care l-a ascultat precum pe tatăl lui, că noi suntem interesați de drepturile individuale, dar spre deosebire de francezi, noi avem nevoie să ne fie recunoscute drepturile națiunii, să fim recunoscuți ca națiune. El chiar vorbea de independența națiunii.

(…) Primul aliat pe care l-a avut Simion Bărnuțiu între martie și mai 1848 a fost proaspătul vlădică Andrei Șaguna. (…) Atât de mult s-a antrenat Andrei Șaguna în acest proiect încât n-a mai lipsit din nici o reformă a românilor de renaștere a națiunii din a doua parte a secolului al XIX-lea. A fost președintele Adunării de la Blaj, a fost primul președinte al Astrei, a fost cel care a dat statutele bisericii ortodoxe creând Adunarea Națională a Bisericii Ortodoxe, în acest fel instituționalizând din punctul de vedere a bisericii ceea ce erau drepturile națiunii”.

Renaștere națională prin știință și cultură

În opinia profesorului Vasile Pușcaș, Asociația Astra a contribuit la renașterea națională prin promovarea științei și culturii în Transilvania: „Pe atunci epoca era alta. Înainte de 1848 Europa începea să-și arate individualitatea nu numai prin limbă și istorie, ci prin știință și literatură. Nu întâmplător Asociația are un nume atât de frumos și de lung. Primii care au început au fost germanii, apoi englezii au realizat societățile pe științe, pe domenii, apoi francezii. Renașterea națională a venit și prin această formulă a asociației pentru știință și cultură. De ce? Pentru că știința însemna atunci putere. Cum este acum? Știința nu înseamnă putere? (…) Trăim și acum, cum era și atunci, într-o epocă în care știința este puternică. Noi dacă avem aspirație în continuare trebuie să dezvoltăm știința, toate ramurile culturii. Ce s-a întâmplat în a doua parte a secolului al XIX-lea? Astra a făcut exact acest lucru. Românii din Transilvania nu aveau universității, abia câteva licee. Toată Europa își dezvolta universități și institute de cercetare, inclusiv România. În Transilvania marea dorință a lui Avram Iancu a fost să se înființeze o universitate de drept pentru că, zicea el, nu cu lancea de acum vom putea învinge, ci cu știința. Astra acest rol de promovare a științei l-a avut.

Astra a continuat opera Școlii Ardelene. Din finanțări ale Astrei s-au susținut cercetări ale românilor din Transilvania care urmaseră studii la universitățile din Imperiu sau Occident și nu aveau unde să se manifeste. Din finanțările proprii au fost susținute cercetări în domeniul medical, domeniul științelor naturii, fizicii, matematicii, istoriei. Spiritul Astrei este cel care a făcut posibil în 1919 crearea Universității românești și chiar din primul an dotarea cu tehnologii și oameni competenți. Atât de competenți în materie de știință încât la un deceniu de la înființare, în 1930, Universitatea din Cluj obținea medalia de aur la cercetare științifică la Congresul de la Barcelona. Nu se putea în zece ani să ai o asemenea mișcare, dacă nu exista acest spirit”.

Referindu-se la prezent, istoricul Vasile Pușcaș a spus că „aflându-ne într-o perioadă în care ne speriem de tehnologii, doar creierul uman poate veni cu o utilizare foarte bună a acestora” și că AI și alte instrumente asemănătoare ne învață să proiectăm altfel destinul individual, comunitar și național. „Națiunea înseamnă să te raportezi la alte națiuni alminteri identitatea ta nu spune nimic, a mai afirmat profesorul, explicând că Asociația Astra a sesizat nu numai nevoia de sincronizare cu Europa, ci și nevoia competitivitate, de a intra în competiție la nivel european.

Gloria Astrei s-a manifestat în a doua parte a secolului al XIX lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, arătând că este o asociație capabilă să adune națiunea în jurul unor aspirații, a unor idealuri”, a încheiat profesorul Vasile Pușcaș.

Evenimentul a fost organizat de Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej, Editura Școala Ardeleană, în parteneriat cu Protopopiatul Ortodox Dej