Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului în România, marcată la Dej

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului în România, 9 octombrie, este dedicată tuturor victimelor acestui trist episod din istoria țării noastre și din istoria Europei. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a avut loc în anul 2004. Data de 9 octombrie a fost aleasă pentru comemorarea Holocaustului în România pentru că în 9 octombrie 1941 a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Holocaustul a reprezentat persecuția sistematică și exterminarea evreilor europeni de către Germania nazistă, de aliații și colaboratorii săi, între anii 1933-1945.

Municipiul Dej a avut și el parte de acest eveniment trist al istoriei prin ghetoul ce a cuprins cea mai mare parte a evreilor din județul Someș, odată cu anexarea unei părți din nord-vestul României Ungariei hortyste, în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940.

Pe teritoriul județului Someș, cu acordul prefectului Bethlen Béla s-a stabilit înființarea a două „lagăre de tranzit” pentru evrei: unul în pădurea Bungăr din Dej, iar celălalt la Fabrica de cărămidă din orașul Gherla.

În dimineața de 3 mai 1944, ora 5:00, grupele de „ghetoizare” a evreilor au trecut la acțiune în mod simultan în tot orașul Dej. Cei 3.700 de evrei din Dej, după 1-3 zile petrecute în centrele de adunare, au fost duși la ghetoul din Bungăr. Împreună cu cei aduși din mediul rural, au fost concentrați 7800 de evrei, în perioada de maximă populare a ghetoului, mulți dintre ei fiind adunați inițial în reședințele de district de la Beclean, Chiochiș, Dej, Gherla, Ileanda și Lăpuș.

Adunarea și arestarea evreilor din județul Someș s-a făcut sub conducerea lui Pal Antalffy. Toate sursele consultate vorbesc despre ghetoul din Bungăr ca fiind unul dintre cele mai mizere din Transilvania de Nord. Mulți nu au supraviețuit condițiilor subumane la care au fost supuși.

În ziua de 28 mai 1944, a început deportarea primilor evrei din Dej spre lagărul de la Auschwitz. În acest transport au plecat evrei din împrejurimile Dejului, cei din oraș au rămas pe loc pentru celelalte două transporturi. În primul transport din 28 mai 1944 au fost îmbarcați 3150 evrei împărțiți în mai multe vagoane. Într-un vagon erau înghesuite între 70 și 90 de persoane, lăsate fără apă, hrană, fiind silite să-și facă necesitățile în vagoane. După ce evreii au fost înghesuiți în vagoanele de marfă cu o foarte mare brutalitate, fiecare ușă de vagon a fost legată cu lanțuri și blocată.

Cu al doilea transport, din 6 iunie 1944, au plecat spre Auschwitz 3160 evrei din lagărul amenajat în Bungăr. Al treilea transport a plecat spre lagărele morții în 8 iunie 1944. În vagoanele supraaglomerate ale trenului au fost urcați ultimii 1364 de evrei ai ghetoului din Dej. În acest fel se punea capăt vieții comunității evreiești din Dej și din județul Someș, puțini dintre cei deportați reîntorcându-se în țara natală.

La Dej, victimele Holocaustului au fost comemorate vineri, 7 octombrie, printr-o serie de activități organizate, sub egida Primăriei Municipiului, de către Muzeul Municipal Dej și Comunitatea Evreilor din România, în parteneriat cu școlile dejene. Cu acest prilej s-a vizitat Sinagoga din Piața Lupeni, unul dintre simbolurile arhitectonice și istorice ale orașului, unde participanții la eveniment au fost întâmpinați de președintele Comunității Evreilor din Dej, Mișu Rozenberg. A doua parte a activității s-a desfășurat la Monumentul Deportaților Evrei din Piața Ștefan cel Mare, cu depuneri de coroane, în prezența primarului Morar Costan și a directorului Muzeului Municipal, Constantin Albinetz, care a vorbit despre semnificația acestei zile. Totodată, în cadrul Muzeului Municipal Dej a fost deschisă o expoziție dedicată victimelor ghetoului din pădurea „Bungăr”.

De asemenea, tot la Muzeul Municipal din Dej, joi 6 octombrie, a avut loc proiecția filmului documentar „Valea Plângerii”, eveniment organizat de Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi din Cluj-Napoca și dedicat Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului în România. Proiecția documentarului este parte a proiectului „Incluziv pentru Dej”, derulat în parteneriat cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și Liceul Tehnologic Special Dej, proiect co-finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020. Un eveniment susținut de Muzeul Municipal și Primăria Dej.

M, Vaida